ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 903/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, la data de 7 aprilie 2021, și înregistrată sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții B. și C., pentru ca, în baza probelor ce vor fi administrate, să se pronunțe o hotărâre prin care:

- să fie obligat pârâtul B. la plata despăgubirilor în cuantum de 300.000 euro, sau echivalentul în RON la cursul BNR la data plății, pentru prejudiciul moral produs reclamantei pe parcursul anilor 2019, 2020 și 2021 prin proferarea de insulte la adresa sa, în fața minorului D., fiul său, prin proferarea de insulte, de injurii și prin împrăștierea de zvonuri neadevărate la diverse persoane privind lucruri înventate, închipuite, josnice și denigratoare la adresa reclamantei, în scop denigrator, de răzbunare personală pentru intentarea procesului de divorț de către ea și în scopul de a-i distruge reputația în municipiul Suceava, în rândul clienților și al celorlalți cunoscuți, avocați sau persoane din cadrul Poliției Municipiului Suceava, unde își exercită reclamanta profesia de avocat;

- să fie obligat pârâtul C. la plata despăgubirilor în cuantum de 200.000 euro pentru prejudiciul moral produs prin afirmațiile denigratoare la adresa reclamantei cu privire la "întreținerea de relații extraconjugale de aproximativ 4 ani cu un coleg din cadrul Baroului Suceava" și cu privire la faptul ca reclamanta ar fi fost văzută de către acest pârât, la data de 24 octombrie 2019, în mașina acestui coleg, mergând pe ruta Suceava - București, în mașina personală a acestui coleg" informații comunicate prim-pârâtului, dar și altor persoane din cadrul Baroului Suceava, în scop șicanator, denigrator și pentru a-i distruge reputația în cadrul Baroului Suceava.

Reclamanta a solicitat și acordarea cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 2326 din 3 decembrie 2021, Tribunalul Suceava a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta A. și a obligat pârâtul B. la plata, către reclamantă, a sumei de 14.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite, iar pârâtul C. la plata, către reclamantă, a sumei de 7.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite de aceasta.

Prin decizia civilă nr. 924 din data de 15 septembrie 2022, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul incident formulat de apelanta - reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 2326 din 3 decembrie 2021, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă, intimat - pârât fiind B.. A admis apelul formulat de apelantul - pârât C. împotriva sentinței civile nr. 2326 din 3 decembrie 2021 a Tribunalului Suceava. A schimbat, în parte, hotărârea apelată, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul C., ca nefondată. A menținut, în rest, dispozițiile hotărârii apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Împotriva deciziei civile nr. 924 din data de 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, reclamanta A. a declarat recurs, solicitând casarea deciziei recurate și, în rejudecare, pronunțarea unei hotărâri, prin care să se respingă apelul formulat de pârâtul C. și să se dispună obligarea acestuia la plata unor despăgubiri civile în cuantum de 200.000 euro.

Reclamanta a invocat incidența motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., apreciind că decizia recurată este dată cu încălcarea dispozițiilor art. 58 alin. (1), art. 1349 alin. (1), art. 1357 și art. 1375 din C. civ., art. 30 din Constituția României și art. 8 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Aceasta a arătat că instanța de apel a încălcat normele de drept material reprezentate de art. 58 alin. (1) din C. civ., coroborate cu art. 253 din C. proc. civ. întrucât, din probatoriile administrate, a reieșit că reclamanta a fost denigrată în mod public și repetat, în fața unor persoane diferite. Prin respingerea acțiunii, i s-a încălcat demnitatea și dreptul la imagine.

Apreciază că, în contradicție cu reținerile instanței de apel, sunt îndeplinite cerințele răspunderii civile delictuale față de intimatul - pârât C.. Astfel, există fapta ilicită producătoare de prejudicii, care constă în folosirea de către pârât, a unor expresii jignitoare la adresa reclamantei, afirmații calomnioase neadevărate, care au condus la defăimarea sa la locul de muncă, dar și în alte împrejurări. Vinovăția a fost dovedită, pârâtul având reprezentarea impactului negativ asupra vieții personale și profesionale a reclamantei, mai ales într-o societate în care imaginea este un atribut esențial al profesiei și al vieții private. Fapta pârâtului a condus la un prejudiciu moral, fiind lezate demnitatea, viața privată și viața profesională a reclamantei. În acest context, arată faptul că afirmațiile calomnioase au fost făcute chiar în sala de judecată, în fața unor judecători, adică în mediul său profesional. Există și legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul moral produs reclamantei. Toate aceste situații reies din probatoriile administrate, coroborate cu refuzul pârâtului de a se prezenta la interogatoriu.

În opinia sa, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 30 din Constituția României, care limitează libertatea de exprimare în cazul în care prejudiciază demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei sau dreptul la imagine. Situația reținută de instanță, care s-a petrecut pe terasa unui restaurant, nu a fost singulară, izolată. De aceea, soluția este nelegală.

De asemenea, instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 8 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât afirmațiile denigratoare ale pârâtului depășesc limitele unor afirmații rezonabile, sunt continue și nu reprezintă critici admisibile.

Arată și faptul că, în mod greșit, nu s-a reținut incidența dispozițiilor art. 358 din C. proc. civ.. Fără motive temeinice, pârâtul a refuzat să se prezinte la interogatoriu, ceea ce reprezintă o mărturisire deplină a faptelor sale ilicite.

Prin urmare, recurenta apreciază că hotărârea recurată este nelegală, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. De asemenea, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și, în rejudecare, admiterea apelului incident al reclamantei și respingerea apelului principal al pârâtului, cu consecința obligării pârâtului la plata sumei de 200.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral produs.

În termen legal, intimatul - pârât C. a depus întâmpinare în care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare și, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 924 din 15 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, din perspectiva excepției de netimbrare, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și a dispozițiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din același act normativ.

Potrivit dispozițiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. "

Art. 33 alin. (1) din același act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

În cauza pendinte, prin rezoluția din data de 15 decembrie 2022, s-a stabilit, în sarcina recurentei, obligația de plată a unei taxe judiciare de timbru de 100 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 24 coroborate cu cele ale art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurenta - reclamantă a fost citată cu mențiunea de a timbra calea de atac, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării recursului, ca netimbrat. Însă, obligația nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiții, Înalta Curte, reținând că neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancționează cu anularea cererii, dând eficiență dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 924 din 15 septembrie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2023.