ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2479/2022

Obiectul cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, la data de 02.08.2021 (data poștei 30.07.2021), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Procurorul General al României - Ela Gabriela Scutea, Ministrul Justiției - Stelian Ion și Președintele României - B., solicitând pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale, obligarea pârâților în solidar, la plata sumei de 82.475.008 Euro. Prin sentința civilă nr. 129F/24.09.2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 21.10.2021.

Sentința pronunțată în primă instanță Prin sentința civilă nr. 1518/05.11.2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării și a anulat acțiunea introdusă de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministrul Justiției - Stelian Ion, Președintele României B. și Procurorul General al României - Ela Gabriela Scutea, ca netimbrată. Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel reclamantul A..

Decizia pronunțată în apel Prin decizia civilă nr. 365 A din 16 martie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția netimbrării. A anulat apelul formulat de apelantul - reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 1518/05.11.2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, ca netimbrat.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel București a declarat recurs reclamantul A., cu a cărui soluționare a fost învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, la data de 03 mai 2022 și care a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr.

Prin cererea de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul și-a exprimat nemulțumirile legate de soluțiile pronunțate în alte cauze. 5. Apărările formulate în cauză Intimatul Președintele României, B., prin Administrația Prezidențială, a formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității și excepția nulității recursului, precum și în subsidiar, solicitând respingerea ca nefondat a recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Deliberând cu prioritate, în temeiul prevederilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției inadmisibilității recursului, invocate prin întâmpinare, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 02.08.2021, reclamantul A. a învestit instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată, pe calea procedurii speciale a ordonanței președințiale. Prin sentința civilă nr. 1518/05.11.2021, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a admis excepția netimbrării și a anulat acțiunea introdusă de reclamant, iar prin decizia civilă nr. 365 A din 16 martie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția netimbrării și a anulat apelul formulat de apelantul - reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 1518/05.11.2021, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, ca netimbrat. Potrivit dispozițiilor art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea părților". În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului. Se reține că în cauză, decizia civilă nr. 365 A din 16 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă este definitivă conform dispozițiilor art. 1000 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte arată că împotriva hotărârilor judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga, iar legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, principiu consfințit de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată și va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 365A din 16 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, reținând că în raport de soluția dată acestei excepții devine inutilă analiza celorlalte aspecte ale cauzei.