ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5987/2022

Ședința publică din data de 19 decembrie 2022

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată în data de 21.04.2020, reclamanta Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A. - C.N.C.I.R. a solicitat, în contradictoriu cu Curtea de Conturi a României, Departamentul IV, anularea măsurilor dispuse prin Decizia nr. 3/14.01.2020 emisă de pârâta Curtea de Conturi a României, precum și a încheierii nr. IV/13/26.03.2020 prin care s-a respins contestația administrativă.

Prin sentința nr. 626 din 15 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

Reclamanta Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A. - C.N.C.I.R. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 626/15.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2020 prin care s-a respins acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată, solicitând admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru depusă în fond și recurs în cuantum total de 150 RON.

Se arată că la data de 09.08.2019, la sediul CNCIR S.A. a fost înregistrată cu nr. x adresa emisă de Curtea de Conturi a României nr. IV/40.582/05.08.2019, prin care s-a comunicat că în perioada 16.09-01.11.2019, urmează a fi efectuată o acțiune cu tema "Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului public și privat al statului, precum și legalitatea realizării veniturilor și a efectuării cheltuielilor " la CNCIR S.A., pentru perioada anilor 2016-2019 conform anexei ce a cuprins "Lista actelor, documentelor și informațiilor necesare efectuării controlului,,.

În data de 29.11.2019 a fost emis Raportul de control nr. IV/40924 înregistrat la CNCIR S.A. cu nr. x/05.12.2019. Ulterior comunicării Raportului de control nr. x/05.12.2019, CNCIR S.A. a formulat Obiecțiuni la acesta în termen, pe care le-a înregistrat la Curtea de Conturi a României sub nr. x/20.12.2019

În data de 27.01.2020 a fost comunicată cu adresa de înaintare nr. x/14.01.2020, Decizia nr. 3/14.01.2020 emisă de Direcția 2 din cadrul Departamentului IV al Curții de Conturi, prin care s-au dispus măsuri pentru înlăturarea deficiențelor constatate și consemnate în Raportul de Control înregistrat Ia CNCIR S.A. sub nr. x/05.12.2019.

Împotriva acestei Deciziei nr. 3/14.01.2020 CNCIR S.A. a formulat contestație înregistrată sub nr. x/11.02.2020, prin care a solicitat anularea măsurilor dispuse, această contestație fiind respinsă de Comisia de Soluționarea Contestațiilor prin încheierea nr. IV/13/26.03.2020 comunicată prin adresa nr. x/30.03.2020 și înregistrată la CNCIR S.A. sub nr. x/01.04.2020.

Având în vedere faptul că Decizia nr. 3/14.01.2020 a fost emisă în considerarea celor consemnate în Raportul de Control nr. x/05.12.2019, susținerile formulate prin prezenta contestație vizează nu numai conținutul Deciziei și acolo unde este cazul, și conținutul raportului de control în baza căruia a fost emisă această Decizie.

Referitor la măsura nr. I.1 din Decizia nr. 3/14.01.2020 privind "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri și va urmări intrarea în legalitate privind evidențierea în registrul de casă și în contabilitate a sumelor ridicate în numerar de la bancomat" (pentru înlăturarea abaterii prezentata la pct. 1 din Decizie). Auditorii publici externi au constatat în urma verificărilor efectuate nerespectarea prevederilor legale privind reflectarea realității operațiunilor efectuate în situațiile financiare, respectiv efectuarea de retrageri de numerar din contul entității deschis la bancă, a fi evidențiate în Registrul de Casă, în contul 531 "casa" în contabilitate și, implicit în situațiile financiare.

Valoarea abaterii pentru eșantionul verificat, reprezentând retrageri de numerar din contul entității deschis la bănci, prin ATM, fără ca acestea să fie înregistrate în Registrul de casă este de 6.840 RON.

Recurenta critică pentru nelegalitate reținerea instanței de fond cu privire la susținerea legală a acestei măsuri, susținând aplicabilitatea dispozițiilor cap. 16 "Funcțiunea conturilor" Grupa 53 "Casa " din OMFP nr. 1802/2014.

Arată că instanța de fond nu a avut în vedere cele menționate de reclamanta recurentă în sensul că aceste sume rezultate, reprezintă avansuri spre decontare acordate prin instrumente bancare și nu ridicare de numerar de la ghișeul băncii, din contul curent.

În accepțiunea legiuitorului entitățile pot acorda sume în numerar sau prin bancă, denumite avansuri spre decontare, puse la dispoziția angajaților, în vederea efectuării unor plăți în numele societății sau în vederea unor deplasări în interes de serviciu.

Avansurile spre decontare sunt sume puse la dispoziția administratorilor sau a salariaților din entitate, în vederea efectuării unor plăți în numele acesteia. De regulă, justificarea avansului și transformarea sa în cheltuiala efectivă are loc la întoarcerea din deplasare, pe baza unui decont de cheltuieli.

Aceste sume sunt considerate avansuri de trezorerie și se evidențiază în contul 542 -"Avansuri de trezorerie", conform OMFP 1802/2014.

art. 302 alin. (3) Sumele acordate personalului prin sistemul de cârduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 "Avansuri de trezorerie "/analitic distinct.

Avansurile de trezorerie se pot acorda în RON sau în valută, contabilitatea lichidităților aflate în bănci sau în casierie și mișcarea acestora, se ține distinct în RON și în valută, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, conform:

Pct. 303. Contabilitatea disponibilităților aflate în bănci/casierie și a mișcării acestora, ca urmare a încasărilor și plăților efectuate, se ține distinct în RON și în valută.

Totodată în ceea ce privește limita de plată din avansuri, aceasta conform reglementărilor din Legea 70/2015 privind întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar este de 5.000 RON de persoană/zi.

Art. 3 alin. (1) lit. e) se pot efectua plăți din avansuri în limita unui plafon de 5.000 RON, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

Din punct de vedere al documentelor justificative, se regăsesc ca și înscrisuri probatoare: referat de necesitate, decont de cheltuieli, ordin de deplasare, dispoziție de plată, dispoziție de încasare (Anexa nr. 17 la contestație).

Față de cele mai sus prezentate, consideră că acordarea acestor sume s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 302 alin. (3) din OMFP nr. 1802/2014 conform căruia: "3) Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plății unor achiziții sau prestări de servicii, se evidențiază în contul 542 "Avansuri de trezorerie"/analitic distinct."

Concluzionând, apreciază nelegală susținerea instanței de fond și totodată măsura dispusă de Curtea de Conturi a României este una netemeinică și nelegală, și prin urmare solicită anularea măsurii 1.1 dispusă de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 3/14.01.2020.

Referitor la măsura nr. 1.2 din Decizia nr. 3/14.01.2020 "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri și va urmări intrarea în legalitate privind clarificarea în termenul legal al sumelor evidențiate în contul 473 - Decontări în curs de lămurire ". (pentru înlăturarea abaterii prezentată la pct. 2.1 din Decizie). Situația de fapt pe scurt:

Auditorii publici externi au constatat în urma verificărilor efectuate, că CNCIR S.A., potrivit balanței de verificare întocmită la data de 31.12.2018, avea evidențiate în contul 473 "decontări din operații în curs de clarificare" sume ce totalizează 276.966,83 RON, care nu au fost clarificate în termenul legal, de cel mult trei luni de la data constatării. Aceste sume provin din anii precedenți (2016-2018) și reprezintă încasări în plus de la clienți, peste sumele facturate acestora, din care, la data controlului, pentru sume ce totalizează 25.536,71 RON, a fost depășit termenul de prescripție în ceea ce privește posibilitatea restituirii acestor sume către plătitori, (pct. 2.1)

Referitor la soldul contului 473, precizează că sumele evidențiate în acest cont reprezintă încasări în contul bancar al companiei de la persoane fizice și/sau juridice prin ordine de plată sau prin foi de vărsământ în care nu se specifică obiectul plății (număr factură, cod client etc).

Aceste situații apar și atunci când plățile sunt făcute de administratori ai asociațiilor de proprietari/locatari în nume propriu sau de deținătorii instalațiilor în numele proprietarilor acestor instalații.

Au fost făcute toate demersurile pentru identificarea plătitorilor însă, acolo unde nu a fost posibilă restituirea sumelor, acestea au fost înregistrate pe venituri la 31 decembrie a fiecărui an după curgerea termenului de prescripție, conform legii.

Recurenta critică reținerea instanței cu privire la măsura 1.2, pe motiv că instanța de fond reiterează integral susținerile Curții de Conturi fără a-și exprima propriul punct de vedere argumentat legal.

De asemenea instanța de fond în concluzia prezentată a ținut cont doar de argumentele și reținerile pârâtei fără a avea în vedere și argumentele aduse de reclamanta-recurentă în susținerea nelegalității acestei măsuri, în sensul că reclamanta a precizat că "acolo unde nu a fost posibilă restituirea sumelor, acestea au fost înregistrate pe venituri la 31 decembrie a fiecărui an după curgerea termenului de prescripție, conform legii" instanța reținând numai că "reclamanta explică doar modul în care s-a ajuns la aceasta...".

Așadar, susținerea instanței de fond este nelegală iar măsura dispusă de Curtea de Conturi a României este una netemeinică și nelegală, și prin urmare solicită anularea măsurii 1.2 dispusă de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 3/14.01.2020.

Referitor la măsura nr. I.3 din Decizia nr. .3/1 4.01.2020 "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri pentru extinderea verificărilor asupra cheltuielilor înregistrate în perioada 2016-2019, în vederea identificării și a altor cazuri de lucrări de natura investițiilor înregistrate în mod nejustificat pe costuri, pentru cazurile constatate" (pentru înlăturarea abaterii prezentată la pct. 2.2 din Decizie). Situația de fapt pe scurt:

În ceea ce privește pct. 2.2 privind contul 611 arată următoarele aspecte:

Auditorii publici externi au constatat în urma verificărilor efectuate, că CNCIR S.A. a înregistrat în mod nejustificat pe costuri (cont 611), contravaloarea lucrărilor de natura investițiilor executate la clădirile din patrimoniu (sediul Sucursalei Ploiești și sediul Sucursalei Pitești), în scopul îmbunătățirii parametrilor tehnici inițiali, în baza contractelor nr. x/2016 și nr. y/2017, în valoare de 39.870,64 RON, respectiv de 37.974,70 RON, cu care trebuia majorată valoarea activelor la care s-au executat.(pct. 2.2).

În perioada 2016 - 2017, în cadrul CNCIR S.A. au fost executate lucrări de reparații/refacere hidroizolație imobile astfel:

• în anul 2016 Ia imobilul din sucursala Ploiești - prestator A. S.R.L., conform contract nr. x/21.11.2016, valoare contract 39,870.64 RON plus TVA si

• în anul 2017 Ia imobilul din sucursala Pitești - prestator Apartamentul S.A., conform contract nr. x/17.10.2017, valoare contract 37,974.70 RON plus TVA.

Aceste lucrări au fost înregistrate în evidența contabilă a CNCIR S.A. ca lucrări de întreținere și reparații ale clădirilor (cont 611). încadrarea acestor lucrări pe cheltuieli s-a făcut ținând cont de definirea bunurilor de capital conform Legii 227/2015 — Codul fiscal:

"Art. 305. - Ajustarea taxei deductibile în cazul bunurilor de capital (1) în sensul prezentului articol: a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, precum și operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părților de bunuri imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere a acestora, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui altui tip de contract prin care bunurile imobile/părțile de bunuri imobile se pun la dispoziția unei alte persoane cu condiția ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puțin 20% din valoarea bunului imobil/părții de bun imobil după transformare/modernizare. Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale."

Pentru ca lucrările de întreținere și reparații ale clădirilor nu au depășit 20% din valoarea bunului imobil, operațiunile respective nu au fost considerate ca fiind bunuri de capital.

În luna decembrie 2017, clădirile la care au fost efectuate lucrările respective au fost reevaluate (împreună cu celelalte clădiri din patrimoniul CNCIR SA) pentru evidențierea la valoarea justă în situațiile financiare ale anului 2017, din reevaluare reieșind o creștere a valorii acestora față de valoarea contabilă netă, diferențele fiind înregistrate prin contul 105 - "Rezerve din reevaluare".

Pentru a soluționa aspectele constatate de echipa de control în timpul desfășurării controlului, s-a procedat la înregistrarea unor note contabile de corecție și remediere a celor semnalate și anume înregistrarea lucrărilor pe investiții,

Impactul contabil și fiscal al acestor înregistrări este prezentat mai jos:

• A fost înregistrat un profit contabil reportat (ct. 117) de 63,289.03 RON

• A fost înregistrata o diminuare a rezervei din reevaluare (ct. 105) de 74,964.03 RON

• Au fost înregistrate dobânzi și penalități de întârziere din majorarea impozitului pe profit în 2016 și 2017 (ct. 6581) de 2,716 RON.

În timpul controlului, CNCIR S.A. a luat următoarele măsuri:

- cu notele contabile nr. x, 4970670 și nr. x din data de 31.10.2019 a fost stornată suma de 39.870,64 RON de pe cheltuieli și majorată valoarea imobilului sucursalei Ploiești,

- cu notele contabile nr. x, nr. x, și nr. x din data de 31.10.2019 a fost stornată suma de 37.974,70 RON de pe cheltuieli și majorată valoarea imobilului sucursalei Pitești,

- a fost calculat și evidențiat impozitul pe profit aferent anului 2016 și 2017 în sumă de 6.060 RON și în sumă de 5.615 RON ce a fost virat la bugetul de stat cu OP nr. x/31.10.2019 și nr. y/31.10.2019,

- au fost calculate și evidențiate dobânzi și penalități pentru impozitul pe profit stabilit suplimentar, aferent anului 2016 și 2017 în suma de 1.729 RON și în suma de 987 RON ce au fost virate la bugetul de stat cu OP nr. x/31.10.2019 și nr. y/31.10.2019. (Anexa nr. 18)

Este adevărata reținerea instanței de fond în sensul că reclamanta s-a conformat dispozițiilor Curții de Conturi în timpul controlului, însă un aspect foarte important este acela că deși entitatea controlată (în speță reclamanta) ia măsuri în timpul controlului pentru remediere, totuși Curtea de Conturi a României reține în continuare abaterea (pct. 2.2 din decizia nr. 3/2020) invocând încălcarea dispozițiilor OMFP nr. 1802/2014 Legii nr. 15/1994 și legii nr. 82/1991, iar instanța de fond nu face nicio apreciere cu privire la acest aspect, menționând doar faptul că "...măsura Curții de Conturi nu mai vizează acest caz concret (oricum remediat de către reclamantă) ci alte posibile cazuri."

Instanța de fond în concluzia prezentată a ținut cont doar de argumentele și reținerile pârâtei fără a avea în vedere și argumentele aduse de reclamanta -recurentă în susținerea nelegalității acestei măsuri.

Concluzionând, apreciază nelegală susținerea instanței de fond și totodată că măsura dispusă de Curtea de Conturi a României este una netemeinică și nelegală. Prin urmare solicită anularea măsurii 13 dispusă de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 3/14.01.2020.

Referitor la măsura nr. 1.4 din Decizia nr. 3/14.01.2020 "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri și va urmări intrarea în legalitate privind acordarea, justificarea și restituirea avansurilor"(pentru înlăturarea abaterii prezentata la pct. 3 din Decizie).

Situația de fapt pe scurt:

Auditorii publici externi au constatat în urma verificărilor efectuate nerespectarea prevederilor legale privind acordarea, justificarea și restituirea avansurilor pentru deplasări în țară și în străinătate, respectiv efectuarea de plăți în sumă de 20.000 de RON.

Valoarea acestei abateri este în sumă de 20.000 RON reprezentând avansuri acordate și nejustificate în termen, la care se adaugă dobânzi/penalități calculate până la data restituirii avansului.

Pentru dobânzile/penalitățile solicitate de echipa de auditori publici externi, a fost invocat Decretul nr. 209/05.07.1976 privind aprobarea Regulamentului operațiilor de casă ale unităților socialiste,

În timpul controlului a fost depusă suma de 20.000 RON conform deciziei de încasare nr. 862/10.10.2019.

Critică pentru nelegalitate reținerea instanței de fond, întrucât în concluzia prezentată a ținut cont doar de argumentele și reținerile pârâtei fără a avea în vedere și documentele care au justificat suma de 20.000 de RON, măsura dată ă fiind una nelegală.

Referitor la susținerea instanței de fond cu privire la faptul că dreptul de reprezentare al companiei nu scutește directorul de obligația de a justifica sumele primite de la companie pentru exercitarea atribuțiilor de reprezentare, este total eronată și consideră că instanța de fond nu a avut în vedere, faptul că principalele obligații/atribuții ce ii revin directorului general sunt stabilite în contractul de mandat.

Nu a avut în vedere ca au fost justificate deplasările directorului general prin prezentarea Referatului de necesitate nr. 7968/06.05.2019 (document care are rolul justificării deplasării), Ordinul de deplasare nr. 611/07.05.2019, decontul nr. x/13.05.2019.

Totodată instanța de fond nu a avut în vedere faptul că pârâta reține prin raportul de control (pag. 19) că nu au fost respectate dispozițiile procedurii operaționale a CNCIR S.A. PO PEF SFC 04 privind deplasarea personalului în interes de serviciu intern și internațional, procedura ce se aplică strict personalului în calitate de salariați CNCIR S.A., rezultând asta în mod clar și evident din conținutul art. 5 "domeniul de aplicare a procedurii operaționale" coroborat cu dispozițiile art. 8.1 care prevăd că "Delegarea și deplasarea personalului CNCIR S.A. se dispune de către conducătorii sucursalelor sau de către conducerea centrala ori de către persoane desemnate expres în acest scop."

Revenind la documentele justificative ce au sta la baza deplasării directorului general, Auditorii publici (in speță pârâta) deși fac referire la referatul de necesitate mai sus menționat, în concluzie au reținut în raportul de control (pag 18) doar doua documente Ordinul de deplasare nr. 611/07.05.2019, decontul nr. x/13.05.2019, care din punctul lor de vedere nu ar justifica deplasarea la cursul de formare profesională cu tema "comunicare, și management organizat în perioada 09-12.05.2019 în localitatea Herculane.

Aceeași situație se regăsește și la deplasarea directorului general la programul de educație managerială avansată "Managementul Proiectelor" organizat în perioada 21-26.07.2019, și cursul de formare profesională cu tema ",management organizațional" (perioada 01-08-04.08.2019) unde au fost prezentate Referatul de necesitate nr. 10084/05.06.2019 și Referatul de necesitate nr. 12911/16.07.2019 (documente care are rolul justificării deplasării)

Apreciază nejustificată reținerea echipei de audit public extern cu privire la constatarea privind nerespectarea prevederilor legale de acordare, justificare și restituire a avansurilor pentru deplasări în țară și în străinătate având în vedere că directorul general are drept de reprezentare/gestionare a societății în baza dispozițiilor Legii nr. 31/1990 republicată cu modificările și completările ulterioare precum și a dispozițiilor prevăzute la art. 4.2.10 din contractul de mandat în calitate de director general, art. 11 și art. 12 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului de Administrație și Statutul companiei, precum și dispozițiile art. 2017 C. civ. și urm. privind obligațiile mandatarului, și ținând cont de faptul că documentele pentru justificarea deplasărilor au fost prezentate echipei de auditori.

Referitor la susținerea instanței de fond cu privire la faptul ca dreptul de reprezentare a companiei nu scutește directorul de obligația de a justifica sumele primite de la companiei pentru exercitarea atribuțiilor de reprezentare.

Referitor la dobânzile/penalitățile solicitate de echipa de auditori publici externi, în baza Decretului nr. 209/05.07.1976 privind aprobarea Regulamentului operațiilor de casa ale unităților socialiste, apreciază că acestea nu pot fi acceptate ca fiind legale, având în vedere aplicabilitatea acestui decret ce vine în contradictoriu cu dispozițiile art. 2020 din C. civ. privind dobânzile datorate de mandatar conform căruia "Mandatarul datorează dobânzi pentru sumele întrebuințate în folosul său începând din ziua întrebuințării, iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere."

S-a contestat raportarea Curții de Conturi la dispozițiile Decretului nr. 209/1976, pe motiv ca acesta nu ar fi aplicabil la stabilirea dobânzilor/penalităților și de asemenea s-a contestat competența Curții de Conturi în ceea ce privește respectarea disciplinei de casă.

În ceea ce privește competența de verificare, având în vedere dispozițiile art. 48 din Decret nr. 209/1976 autoritatea competentă pentru verificare în ceea ce privește controlul respectării disciplinei de casă aparține Ministerului de Finanțe.

"Art. 48.- Orcanele de inspecție ale Ministerului Finanțelor au dreptul să verifice, potrivit dispozițiilor legale, modul în care este respectată disciplina de casă la toate unitățile socialiste."

Recurenta critică pentru nelegalitate reținerea instanței de fond cu privire la faptul ca dispozițiile art. 48 din Decretul nr. 209/1976 "nu exclude posibilitatea caprin alte acte normative sa fie atribuite competente de control și altor instituții/autorități publice" întrucât această dispoziție revine în mod expres organelor de inspecție ale Ministerului de Finanțe, neregăsindu-se cu titlu de excepție o altă dispoziție care să susțină cele precizate de instanța de fond privind competența de control a Curții de Conturi. Consideră că pârâta Curtea de Conturi a României are atribuții doar de control și nu poate îndeplini și calitatea de organ de inspecție întrucât acest drept nu ii este recunoscut de lege. Conform dispozițiilor art. 140 Constituția României

(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.

Conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, Art. 1. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului deformare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public.

(2) Funcția de control a Curții de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele de audit internaționale general acceptate.

(3) Curtea de Conturi își desfășoară activitatea în mod autonom, în conformitate cu dispozițiile prevăzute în Constituție și în prezenta lege, și reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în organizațiile internaționale ale acestor instituții.

Față de aceasta situație apreciază că însăși echipa de audit public extern efectuând verificarea registrului de casă în baza Decretului nr. 209/1976 încalcă dispozițiile legale prin depășirea competentei.

Referitor la pct. 11.6 din Decizia nr. 3/14.01.2020 "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri pentru extinderea verificărilor asupra cheltuielilor înregistrate în perioada 2016-2019, în vederea identificării și a altor cazuri de servicii/bunuri acceptate la plată fără a avea la bază documente care să certifice: achiziția serviciilor/bunurilor pentru necesitățile exclusive ale companiei, recepția lor în condițiile legii, beneficiarii serviciilor/bunurilor achiziționate, după caz a dării în consum sau a existentei lor în patrimoniu, achiziția la preturi supraevaluate, servicii de cazare pentru deplasări neefectuate, pentru cazurile constatate, se vor dispune masuri de stabilire a întinderii prejudiciului ca urmare a plăților efectuate, înregistrarea în contabilitate a sumelor stabilite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condițiile legii, corectarea rezultatelor contabile înregistrate, (pentru înlăturarea abaterii prezentata la pct. 4 din Decizie).

Conform dispozițiilor ari. 40 pct. d.3.1) prevăzute în regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de Conturi atribuțiile, competențele și obiectivele controlului Curții de Conturi sunt clar stabilite. Din interpretarea dispozițiilor anterior menționate nu identificăm în sarcina Curții de Conturi, verificarea oportunității efectuării unei achiziții.

Prin Raportul de control auditorii publici externi au reținut ca CNCIR S.A. a majorat nejustificat cheltuielile de exploatare cu suma de 315.750 RON reprezentând "Cheltuieli cu servicii de catering/masă servită/masă de prânz efectuate în alte scopuri decât cel aferent realizării obiectului de activitate prevăzut în statutul CNCIR S.A..

Instanța de fond reține susținerea reclamantei ca fiind nerelevantă, pe motiv că s-au achiziționat servicii la un preț mai mare decât cel prevăzut de lege, în perioada în care directorul general nu era la serviciu (fără prezentarea unor dovezi clare în acest sens), pentru scopuri care nu aveau legătură cu activitatea companiei și a căror livrare nu a putut fi dovedită prin documente.

Instanța de fond nu are în vedere nici faptul că actul normativ invocat de Curtea de Conturi O.G. nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, la nivelul anilor 2016-2018 nu era aplicabil companiilor naționale. începând cu modificările aduse prin O.G. nr. 16/2018 (publicata în Monitorul Oficial la data de 29.08.2018) au fost stabilite prin Anexa nr. 2 "Normativul de cheltuieli și limite maxime" și plafonul de 90 de RON/persoană pentru companiile naționale, Subsecretari de stat și persoanele cu funcții asimilate acestora, secretari generali, secretari generali adjuncți, subprefecți, vicepreședinți ai consiliilor județene, secretari generali ai prefecturilor, precum și primari de orașe și comune, secretari generali ai județelor și ai municipiului București, rectori, directori generali ai societăților naționale, companiilor naționale, societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiilor autonome, precum și institutelor naționale de cercetare-dezvoltare.

Menționează că nu a fost avut în vedere nici faptul că așa cum s-a precizat și în conținutul contestației, prin obiecțiunile formulate la Raportul de control, au fost depuse note de recepție și constatare de diferențe aferente tuturor facturilor enumerate în raport, bonuri de consum pentru toate recepțiile efectuate (Anexa nr. 1, Anexa nr. 2, Anexa nr. 3), nota de organizare întruniri evenimente pentru toate întrunirile/evenimentele programate, rapoarte justificative lunare pentru oportunitatea întrunirilor/evenimentelor organizate (Anexa nr. 4 și Anexa nr. 5), documente pe care autoritatea de control nu le-a avut în vedere la emiterea Deciziei nr. 3/2020.

Totodată reclamanta a mai precizat și faptul că, cuantumul unitar valoric al produselor livrate în sistem de tip catering s-a acordat în baza O.G. nr. 16/2018- Normativ de cheltuieli și limite maxime în cadrul cărora se pot aproba și efectua cheltuieli pentru acțiuni de protocol.

Prin raportul de control emis de Curtea de Conturi a României, au fost reținute următoarele:

"În ceea ce privește recepția, documentele prezentate la control nu au număr de înregistrare și nici nu conțin denumirea și cantitățile produselor recepționate, la obiecțiunile nr. 24075/20.12.2019, au fost anexate Note de recepție și Bonuri de consum (având număr și dată) pentru produse tip catering (ex. platou cald, prăjituri, băuturi răcoritoare etc) în condițiile în care facturile acceptate la plată nu sunt specificate astfel de produse ".

Reținerile Curții de Conturi prezentate în Raportul de control nr. x/29.11.2019 (pag. 30) sunt în sensul că "CNCIR a acceptat la plată facturi în sumă de 315.750 RON, reprezentând servicii de catering/masa prânz/masă festivitate/eveniment, fără a avea la bază documente care să certifice prestarea serviciilor facturate.... în conținutul facturilor la rubrica "cantitate" nu sunt specificate numărul de meniuri livrate ...".

Se observă din analiza celor două documente faptul că echipa de audit extern constată că:

- nu sunt documente care sa justifice achiziția de catering,

- facturile nu conțin numărul de meniuri.

Urmând ca Decizia nr. 3/2020, după prezentarea obiecțiunilor CNCIR S.A., să cuprindă faptul că facturile acceptate la plată nu specifică produsele.

Referitor la aceasta constatare reținută de echipa de control în raportul de control, solicită a se avea în vedere și faptul că echipa de control prin prezentarea datelor și informațiilor nu indică în mod concret actul normativ și dispoziția legală care obligă la recepționarea cantitativă și calitativă a meselor servite, masa de prânz, masa festivitate/eveniment precum și la identificarea personalului cu nume/prenume și calitatea persoanei invitata .

Concluzionând, apreciază că măsura dispusă de Curtea de Conturi este nelegală, entitatea controlată (in speța reclamanta), a justificat necesitatea achiziției servicii de catering cu documente justificative (astfel cum a fost reținut și în Raportul de control la pag. 28-29) și a făcut dovada recepției.

Referitor la majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare cu suma de 737.50 RON reprezentând cheltuieli de cazare pentru deplasări neefectuate.

Instanța de fond în mod eronat și nerealist reține "... susținerea reclamantei în sensul că această cheltuială nu putea reprezenta cazarea la hotel a directorului din moment ce acesta avea domiciliul în București".

Reclamanta-recurentă prin contestația formulată nu a susținut cele de mai sus ci a susținut următoarele: "Față de susținerea echipei de audit extern cu privire la faptul că această cheltuială a reprezentat cazarea la un hotel din București, în condițiile în care directorul general are domiciliul în București, apreciem ca este total eronată și nedovedită.

Faptul că rezervarea hotelieră a fost făcută de directorul general sau în numele directorului general nu înseamnă că acesta a fost făcută strict pentru cazarea directorului general, aceasta putând fi făcută pentru cazarea unui sau unor directori din Sucursalele CNCIR.

Mai mult decât atât se poate observa că factura fiscală nu poartă semnătura directorului general astfel că nu poate fi reținută culpa în sarcina directorului general neexistând dovada clară a efectuării unei cheltuieli ce a reprezentat cazarea la un hotel din București (Anexa 14)."

Se critică reținerea instanței cu privire Ia constatarea privind serviciile de cazare, pe motiv că instanța de fond nu își exprima propriul punct de vedere argumentat legal.

Întrucât nu există dovada concludentă în susținerea acestei constatări, apreciază că atât constatarea cât și măsura dispusă de Curtea de Conturi este nelegală.

Pe cale de consecință solicită anularea măsurii cu privire la achiziția serviciilor de catering, dispuse de Curtea de Conturi a României conform dispozițiilor legale.

Referitor la achiziție de produse (plante, aranjamente florale) la prețuri supraevaluate în sumă de 130.587 RON pentru care entitatea nu a făcut dovada recepției și utilizării cu documente întocmite în condițiile legii.

Referitor la această constatare reținută de echipa de auditori în raportul de control, în primul rând din motivele prezentate nu se indică în mod concret la ce dată s-au raportat auditorii când au reținut că achiziția de produse s-a făcut la prețuri supraevaluate, atâta timp cât entitatea a prezentat documente ce au justificat valoarea estimată a achiziției,

Cu privire la supraevaluarea plantelor în ghiveci, se arată că au făcut comparații cu produse care nu sunt similare în ceea ce privește calitatea, cantitatea și prețul acestora.

S-au comparat Orhidee Phalaenopsis cu flori mari "WHITE WORLD" la preț de 82,90 RON cu Orhidee Tija mare, supranumite gigant, care se regăsesc pe piață la un preț minim de 599,00 RON cu TVA inclus. (Anexa nr. 6)

Recepția s-a efectuat de către comisia de recepție a CNCIR S.A., prin verificarea produselor atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ, conform documentelor inițiate și aprobate în cadrul CNCIR S.A. și întocmirea fiselor de recepție.

În privința inactivității furnizorului B. S.R.L. s-a precizat că a intervenit o eroare materială, pentru că această societate era un partener cu istoric din 2013 și a fost verificat periodic pe tot parcursul relației comerciale.

Echipa de auditori publici reține prin raportul de control "cauza acestei deficiențe este reprezentată de modul defectuos de fundamentare a valorii estimate ...fără a se ține cont de prețul de achiziție a produselor existente pe piață ".

Apreciază că în mod eronat echipa de audit extern a reținut această deficiență fără a avea în vedere faptul că plantele/aranjamentele florale, au fost și sunt de calitate superioară celor identificate pe SEAP/SICAP, atât din punct de vedere al aranjamentului cât și din punct de vedere al calității (sunt sortimente diferite de Orhidee, Yuca etc). Se poate observa printr-o verificare simplă pe internet, ca prețurile de vânzare pentru plante/aranjamente florale sunt diferite chiar pe același tip de floare.

Precizează că necesitatea și oportunitatea achziționării unor produse/servicii lucrări o stabilește autoritatea contractantă, în conformitate și cu respectarea dispozițiilor legale.

Conform dispozițiilor art. 40 pct. d.3.1) prevăzute în regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de Conturi atribuțiile, competențele și obiectivele controlului Curții de Conturi sunt clar stabilite. Din interpretarea dispozițiilor anterior menționate nu identifică în sarcina Curții de Conturi, verificarea oportunității efectuării unei achiziții.

Consideră că atâta timp cât echipa de control nu a putut identifica în mod clar dispozițiile legale încălcate de entitate cu privire la achiziția de produse, aceasta nu poate stabili nici măsura de recuperare a prejudiciului întrucât nu este invocat temeiul de drept în baza căruia a fost dispusă măsura de recuperare a prejudiciului pentru serviciile de achiziție produse (plante, aranjamente florale),

Referitor la pct. II.7 din Decizia nr. 3/14.01.2020 "conducerea Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune S.A., va dispune măsuri pentru extinderea verificărilor asupra contractelor de servicii derulate în perioada 2016-2019, în vederea identificării și a altor cazuri de: servicii angajate pentru alte activități și în alte condiții decât cele prezentate în ofertă, servicii pentru care atribuții aveau compartimente din entitate, servicii angajate cu societăți declarate inactive, servicii acceptate la plată fără a avea la bază documente care să certifice prestarea lor în condițiile în care au fost contractate, servicii angajate cu nerespectarea dispozițiilor legale, servicii angajate pentru care s-au acordat avansuri fără a fi prevăzute în contract, servicii angajate la preturi supraevaluate, pentru cazurile constatate, se vor dispune măsuri de stabilire a întinderii prejudiciului ca urmare a plăților efectuate, înregistrarea în contabilitate a sumelor plătite, recuperarea acestora (inclusiv a beneficiilor nerealizate) în condițiile legii, corectarea rezultatelor contabile înregistrate" (pentru înlăturarea abaterii prezentata la pct. 5.1, 5.2, 5.3 din Decizie)

5.1 Referitor la majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare cu suma de 120.000 RON, reprezentând servicii angajate pentru alte activități și în alte condiții decât cele prezentate în ofertă, apreciază că aceasta reținere este nejustificată pentru următoarele motive:

Conform referatului de necesitate nr. x/18.06.2018 întocmit în vederea atribuirii contractului de prestări servicii, achiziția directă a fost identificată cu codul (general) CPV 79400000-8 "Servicii de consultanță în afaceri și management și servicii conexe.

În ceea ce privește reținerea echipei de audit ca în referatul de necesitate a fost menționat scopul achiziției diferit de obiectul achiziției, obiectul fiind "Servicii de consultanță în afaceri și management și servicii conexe", precizează că a fost menționată dintr-o eroare scopul achiziției "de a asigura misiuni de reprezentare în relația cu mediul de afaceri..."

Din documentele ce au stat la baza atribuirii contractului, se poate observa și este evident că scopul achiziției este acela de consultanta în afaceri și management în vederea atingerii obiectivelor CNCIR S.A. reprezentat de obiectivele stabilite de CNCIR S.A..

Reținerea echipei de audit public extern că a fost atribuit contractul nr. x/21.06.2018 în valoare de 120.000 RON (fără TVA) în lipsa unor documente justificative, este total nefondată.

Entitatea controlată în speță CNCIR S.A. a pus la dispoziție documente ce au stat la baza derulării achiziției publice (nota estimare valoare +studiu de piață nr. 9971/12.06.2018, referatul de necesitate nr. x/18.06.2018, nota privind alegerea procedurii de achiziție directă nr. 10356/18.06.2018, trei invitații de participare transmise pe email, oferta depusă de prestator nr. x/21.06.2018, nota de atribuire a contractului nr. x/21.06.2018, nota justificativă nr. x/21.06.2018, comunicarea rezultatului nr. x/21.06.2018, contractul nr. x/21.06.2018, raportul de activitate nr. x/17.12.2018, documente prezentate în Anexa nr. 15)

Conform dispozițiilor art. 7 alin. (5) Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică de 135.060 RON,

Prin referatul de necesitate nr. x/18.06.2018 a fost stabilită o valoare estimativă ce nu poate depăși suma de 125.000 Iei fără TVA, aceasta valoare încadrându-se din punct de vedere legal la achiziția directă, iar prin nota de alegere a procedurii a fost stabilită achiziția directă cu oferte de preț. A fost prezentat și un studiu de piață făcut în perioada 14.06-18.06.2018, pentru serviciile identificate cu codul CPV nr. 79400000-8 din care rezultă valori cuprinse intre 2000-130000 RON

Reținerile instanței de fond cu privire la cele susținute de pârâta, în sensul ca nu au existat dovezi ca anterior solicitării ofertelor de pe piața libera reclamanta a accesat catalogul electronic, este nerealista. Din conținut notei de estimare a valorii nr. 9971/12.06.2018 rezultă ca a fost consultat catalogul electronic din SEAP și s-a făcut un studiu de piață privind valoarea serviciilor similare (document anexat notei nr. x/12.06.2018).

Referatul de necesitate conform dispozițiilor legale reprezintă un document intern al autorității contractante în baza căruia se identifică necesitatea și se justifică achiziționarea unor produse/servicii și lucrări pe baza valorii estimate în RON fără TVA.

În ceea ce privește lipsa unei comisii de evaluare, apreciază ca în cazul achizițiilor directe, constituirea comisiei de evaluare nu este obligatorie, având în vedere faptul ca aceasta nu reprezintă o procedura de achiziție publica în sensul dispozițiilor prevăzute de legislația în domeniu.

În ceea ce privește lipsa publicării în SEAP a notificării cu privire la achiziția directă în termen de 10 zile de la primirea documentelor justificative a achiziției, sunt incidente dispozițiile art. 46 din H.G. nr. 365/2016 valabil la momentul demarării procedurii de achiziție modificat prin H.G. nr. 419/2018, conform căruia "Autoritatea contractantă are obligația trimestrial de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achizițiile directe, grupate pe necesitate, care să cuprindă cel puțin obiectul, cantitatea achiziționată, valoarea și codul CPV.

Apreciază că achiziția directă, s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 98/2016 cu modificările și completările ulterioare și nu poate fi reținută ca legală constatarea Curții de Conturi a României că au fost angajate servicii pentru alte activități și în alte condiții decât cele prezentate în ofertă.

Conform dispozițiilor art. 40 pct. d.3.1) prevăzute în regulamentul de Organizare și funcționare al Curții de Conturi "SECȚIUNEA 1 Atribuțiile, competențele și obiectivele controlului Curții de Conturi

d3.1) etapa de planificare/pregătire a procedurii de achiziție publică, inclusiv consultarea pieței:

Achiziția directa în opinia legiuitorului nu reprezintă o procedură de achiziție publică conform dispozițiilor Legii privind achizițiile publice, astfel că ținând cont de interpretarea art. 40 din Regulament, Curtea de Conturi a României a depășit atribuțiile legale ce îi revin conform dispozițiilor anterior menționate.

Concluzionând, este nelegală susținerea instanței de fond cu privire la legalitatea măsurii II.7 (pct. 5.1) din Decizia nr. 3/2020 și prin urmare față de cele mai sus prezentate solicită anularea măsurii dispusă de Curtea de Conturi a României prin Decizia nr. 3/14.01.2020 ca netemeinică și nelegală.

5.2 Referitor la majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare cu suma de 93.000 RON, reprezentând servicii angajate cu nerespectarea dispozițiilor legale și respectiv acceptate la plată fără a avea la bază documente care să certifice prestarea serviciilor facturate în condițiile stabilite în contract și pentru necesitățile exclusive ale societății.

Atribuirea contractului de prestări servicii C. S.R.L. s-a făcut prin procedura de achiziție publica (achiziție directa) conform dispozițiilor Legii nr. 98/2016 privind atribuirea contractelor de achiziții publice.

Obiectul contractului a constat în contractarea unui serviciu de audit IT pentru sistemul software integrat net. ERP, folosit de Beneficiar la momentul încheierii contractului. Se poate observa din conținutul Notei justificative nr. x/29.07.2020.

Prin nota nr. x/18.12.2019 (Anexa nr. 7), auditorul public intern din cadrul CNCIR S.A., precizează faptul ca Biroul audit public intern își desfășoară activitatea conform Legii nr. 672/2002 republicata cu modificările și completările ulterioare precum și a H.G. nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, având ca obiectiv principal asigurarea și consilierea, conceput să ajute compania la îndeplinirea obiectivelor, printr-o abordare sistematică și metodică de evaluare a politicilor și procedurilor elaborate și implementate, iar în privința auditului tehnic IT precizează ca acest tip de activitate nu intră în competența sa, acesta neavând pregătirea de bază, studii, formare ori specializare profesională în domeniul IT sau tehnic.

Cu adresa nr. x/02.10.2018 prestatorul C. S.R.L. (Anexa nr. 9), a comunicat beneficiarului raportul de audit ce dezvolta activitățile întreprinse în vederea îndeplinirii obiectului contractului, raport ce a fost însoțit de planul de desfășurare a activității în perioada 20.09.2018-01.10.2018.

Referitor la faptul ca prestatorul la momentul încheierii contractului avea conform datelor disponibile pe site ui ONRC și Ministerul de Finanțe un singur angajat, apreciază că a fost clarificat acest aspect prin prezentarea adresei nr. x/02.10.2018 ce a însoțit Raportul de audit al prestatorului C. S.R.L..

În privința inactivității furnizorului C. S.R.L., a fost precizat faptul că furnizorul a comunicat ca are decizie de reactivare emisă de ANAF cu nr. x/27.09.2018. Modificările ANAF pe site-ul contribuabililor inactivi au fost făcute în data de 16.10.2018.

Valoarea estimativă a achiziției, conform studiului de piață efectuat este în cuantum de 95.000 RON fără TVA.

Se critică pentru nelegalitate reținerea instanței de fond, întrucât în concluzia prezentata a ținut cont doar de argumentele și reținerile pârâtei fără a avea în vedere și documentele care au justificat necesitatea achiziției, măsura data în accepțiunea noastră fiind una nelegala.

Referitor la desfășurarea achiziției directe instanța de fond nu a avut în vedere modificările aduse la prevederile art. 43 și art. 46 din H.G. nr. 395/2016 prin H.G. nr. 419/2018, valabil la momentul anului 2018, dispoziții legale ce au stat la baza desfășurării achiziției directe

Față de reținerile echipei de control cu privire la faptul ca midi tul tehnic IT putea fi efectuat de către compartimentul propriu de audit intern din cadrul CNCIR S.A. se arată că dispozițiile art. 43 din Regulamentul de Organizare și Funcționare al CNCIR S.A., stabilește în mod clar atribuțiile și responsabilitățile personalului din cadrul Biroului audit public intern al companiei și obligațiile/atribuțiile prestatorului pentru efectuarea serviciului de audit IT.

Instanța de fond nu a avut în vedere Regulamentul de Organizare și Funcționare al CNCIR S.A. apreciind ca auditul public intern în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) și (2) lit. j).) din Legea nr. 672/2002 conform căruia compartimentul de audit public intern auditează cel puțin odată la 3 ani, fără a se limita Ia acestea, următoarele: j) sistemele informatice.

Mai mult decât atât conform definiției date de legislația specifica art. 2 (L672/2002), auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, de asigurare și consiliere, concepută să adauge valoare și să îmbunătățească activitățile entității publice; ajută entitatea publică să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează și îmbunătățește eficiența și eficacitatea managementului riscului, controlului și proceselor de guvernantă;

Prin nota nr. x/18.12.2019 (Anexa nr. 7), auditorul public intern din cadrul CNCIR S.A., precizează faptul ca Biroul audit public intern își desfășoară activitatea conform Legii nr. 672/2002 republicata cu modificările și completările ulterioare precum și a H.G. nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, având ca obiectiv principal asigurarea și consilierea, conceput sa ajute compania la îndeplinirea obiectivelor, printr-o abordare sistematica și metodica de evaluare a politicilor și procedurilor elaborate și implementate, iar în privința auditului tehnic IT precizează ca acest tip de activitate nu intra în competenta sa, acesta neavând pregătirea de baza, studii, formare ori specializare profesionala în domeniul IT sau tehnic.

Cu adresa nr. x/02.10.2018 prestatorul C. S.R.L. (Anexa nr. 9), a comunicat beneficiarului raportul de audit ce dezvolta activitățile întreprinse în vederea îndeplinirii obiectului contractului, raport ce a fost însoțit de planul de desfășurare a activității în perioada 20.09.2018-01.10.2018.

În ceea ce privește reținerea Curții de Conturi în sensul că "entitatea nu a făcut dovada acordării de către prestator a dreptului de acces la sistemul informatic al CNCIR SA" precizează ca accesul în cadrul sistemului informatic s-a făcut prin intermediul personalului companiei și prin utilizatorii serviciului Tehnologia Informației, însă fiind o chestiune tehnică sau un subiect cu caracter tehnic, consideră că excede tematicii controlului astfel cum a fost prezentată prin adresa nr. x/05.08.2019.

Se arată că măsura dispusă de Curtea de Conturi este nelegala, entitatea controlata (in speța reclamanta), a justificat necesitatea achiziției servicii de audit IT cu documente justificative (astfel cum a fost reținut și în Raportul de control la pag. 53-56) și a făcut dovada recepției. Pe cale de consecința solicită anularea măsurii cu privire la achiziția serviciilor de audit IT dispuse de Curtea de Conturi a României.

5.3 Referitor la majorarea nejustificată a cheltuielilor de exploatare cu suma de 24.000 RON, reprezentând servicii angajate cu nerespectarea dispozițiilor legale și respectiv acceptate la plată fără a avea la baza documente care sa certifice prestarea serviciilor facturate pentru necesitățile exclusive ale societății.

Măsura echipei de audit este neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Conform obiectului prezentat în contract "asigurarea de către Prestator, Beneficiarului, a serviciilor de consultanță în afaceri și management, în domeniul managem