ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5220/2022

Ședința publică din data de 8 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 7.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, a solicitat ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 301/18.06.2020, înregistrată la Consiliul Județean Sibiu cu nr. x/25.06.2020 și a Notei de neconformitate nr. x/24.03.2020, înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. x/22.04.2020 (transmisă prin Informarea nr. x/22.04.2020), emise de către pârât ca fiind netemeinice și nelegale.

Prin sentința civilă nr. 155 din 12 februarie 2021, Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul Județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul Județul Sibiu, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Recurentul a invocat lipsa unei concluzii proprii a instanței de fond, susținând că aceasta s-a limitat la a prelua întocmai motivarea intimatului-pârât, astfel încât se poate considera că a tratat cu superficialitate cauza supusă judecății.

Deși în cererea de chemare în judecată a prezentat în mod detaliat argumentele în baza cărora s-a considerat îndreptățit să fie anulate nota de neconformitate și decizia emise de intimatul-pârât, prima instanță s-a limitat la o interpretare cu caracter general a prevederilor legale, neținând cont de particularitățile speței supusă judecății.

Cu toate că, prima instanță a apreciat că este vorba doar de o eroare materială, scuzabilă în opinia instanței, și care trebuie trecută cu vederea, întrucât exclude posibilitatea existenței vreunei vătămări a reclamantului, totuși, recurentul consideră că trebuie reiterată următoarea observație, întrucât este vorba despre două acte administrative diferite și între care este obligatoriu să existe o coerență logică și legală.

Astfel, în cadrul Deciziei nr. 301/18.06.2020 privind soluționarea contestației formulate de UAT Județul Sibiu, se menționează pozițiile nr. 67, 77, 78 și 88 din Programul anual al achizițiilor publice nr. x, poziții la care sunt detaliate serviciile avute în vedere pentru flecare obiectiv de investiții. La o simplă verificare a pozițiilor sus menționate cu PAAP se poate constata invocarea eronată a pozițiilor 77, 78 și 88. Practic nu există concordanță între cele 3 poziții invocate și PAAP nr. 5627/12.04.2018. De asemenea, nu există concordanță între pozițiile invocate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020 cu pozițiile din Decizia nr. 301/18.06.2020.

Cu toate că cele două acte administrative au fost emise în baza unor informații neconforme, prima instanță a apreciat că aceste neconcordanțe nu reprezintă un argument legal, pertinent de anulare a Deciziei și a Notei de neconformitate.

În Decizia nr. 301/18.06.2020 sunt invocate doar 3 poziții din cele 4 arătate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020, iar în al doilea rând nu există corespondență între numărul pozițiilor și explicația atașată. În aceste condiții este evident că nu se poate vorbi despre servicii similare.

Recurentul își menține punctul de vedere conform căruia nu codul CPV este relevant pentru calculul valorii estimate și alegerea procedurii, ci necesitatea este cea care trebuie luată în considerare ca relevanță. Oricum, analizând pozițiile invocate de intimatul pârât, se poate constata că acestea au coduri CPV diferite și anume: poziția 67 are cod CPV 79314000-8, poziția 77 are cod CPV 71520000-9, poziția 78 are cod CPV 79314000-8 și poziția S8 are cod CPV 50700000-2.

A mai arătat recurentul că la o analiză detaliată a documentelor care au stat la baza pregătirii achiziției, documente cum ar fi Tema de proiectare, Nota conceptuală - conținut cadru, se poate constata participarea atât a ordonatorului principal de credite, în speță Consiliul Județean Sibiu, cât și a ordonatorului secundar/terțiar de credite - Spitalul de Psihiatrie "dr. A." din Sibiu. Este evident că și în cazul celorlalte poziții din Programul anual al achizițiilor publice pe anul 2018 a fost necesară implicarea unor alți ordonatori secundari/terțiari de credite, în speță Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Mediaș, respectiv Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă nr. 1 Sibiu. Fiind vorba de ordonatori de credite diferiți, consideră recurentul că este impropriu să se afirme că autoritatea contractantă a divizat contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte, de valoare mai mică și că a utilizat metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege. După cum se poate observa, este vorba despre ordonatori de credite diferiți, beneficiari diferiți, perioade de contractare și executare diferite, proiecte diferite, soluții tehnice diferite.

Analizând în detaliu pozițiile nr. 67,78,79 și 89 din Programul anual al achizițiilor publice nr. x, invocate în Nota de neconformitate nr. x/24.03.2020, se poate constata, chiar din explicațiile atașate fiecărei poziții, faptul că s-a planificat achiziția unor studii de fezabilitate, nicidecum identice, ci fiecare cu particularitatea ei.

Nu înseamnă că dacă mai multe activități sunt reunite sub un singur cod generic trebuie organizată neapărat o singură procedură și că nu se poate merge pe proceduri diferite, dacă necesitățile sunt diferite, deși codul generic este același. Astfel, chiar dacă în Programul anual al achizițiilor publice nr. x cele patru poziții au prevăzute coduri CPV identice, acest fapt este irelevant, întrucât nu este vorba despre servicii similare.

Consideră recurentul că și în aprecierea gradului de similaritate a unor servicii există o doză de relativitate, întrucât trebuie avută în vedere activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului. Chiar dacă la prima vedere se poate aprecia că cele 4 poziții din Programul anual al achizițiilor publice pe anul 2018, menționate doar în nota de neconformitate, au în comun studiile de fezabilitate, la o analiză mai aprofundată se poate observa faptul că serviciile estimate a fi contractate în anul 2018 diferă, având ca scop final obținerea unor documentații tehnice diferite, îmbrăcând mai multe forme ale acestora, sub forma întocmirii studiului de fezabilitate, a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, a expertizei tehnice sau a proiectării faza SF.

A mai susținut recurentul că invocarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 atât în nota de neconformitate cât și în decizie nu corespunde situației reale în care s-a aflat instituția noastră.

La o simplă analiză semantică a cuvântului "diviza", se înțelege existența inițială a unui contract unic care a fost supus ulterior acestei divizări; în realitate, nu se poate vorbi despre existența unui asemenea contract. De asemenea, recurentul nu a utilizat metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege.

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma motivului de casare invocat prin cererea de recurs, prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat având în vedere considerentele în continuare arătate.

Contrar susținerilor recurentului, instanța de fond, în limitele învestirii, raportându-se atât la criticile reclamantului cât și la apărările pârâtului și la cadrul normativ aplicabil litigiului dedus judecății, a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția adoptată, a stabilit situația de fapt, ca rezultat al întregului probatoriu administrat și nicidecum prin raportare exclusivă la opinia intimatului-pârât.

Instanța de control judiciar nu poate primi nici susținerea referitoare la nelegalitatea actelor administrative contestate sub aspectul existenței unei neconcordanțe între pozițiile din PAAP, respectiv pozițiile nr. 67, 78, 79 și 89, reținute și în cuprinsul notei de neconformitate, și considerentele Deciziei nr. 301/18.06.2020, care face referire la pozițiile nr. 67,77,78 și 88 din PAAP.

Indicarea eronată în cadrul considerentelor acesteia a unora dintre numerele de poziție din PAAP cu descrierea corectă, însă, a serviciilor achiziționate și a valorii lor, face să fie evidentă eroarea materială strecurată în redactarea deciziei, instanța de fond reținând în mod corect lipsa oricărei vătămări aduse reclamantului.

Pe fond, criticile recurentului au fost și sunt în sensul că autoritatea contractantă Județul Sibiu nu a încălcat prevederile art. 17 din H.G. nr. 395/2016 și nici disp. art. 11 din Legea nr. 98/2016.

Potrivit art. 17 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice:

"(1) Autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcție de următoarele aspecte:

a) valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul unui an bugetar;

b) complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;

c) îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire.

(2) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, autoritatea contractantă are obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare în condițiile de la alin. (1) lit. a).

(3) În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, prevederile alin. (1) se aplică prin raportare la fiecare proiect în parte.

(4) În aplicarea art. 11 alin. (2) din Lege, pentru contractele de lucrări aferente obiectivelor de investiții publice noi sau a lucrărilor de intervenție asupra celor existente, autoritatea contractantă alege procedura de atribuire în funcție de următoarele considerente, cu condiția ca respectivele investiții să nu facă parte dintr-un proiect sau dintr-o strategie de dezvoltare integrată la nivel național, regional, sau local:

a) valoarea estimată a contractului având ca obiect prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru fiecare obiectiv de investiții în parte, dacă contractul prevede o clauză privind cedarea drepturilor patrimoniale de autor."

Rezultă că alin. (2) al art. 17 de mai sus constituie o obligație de raportare la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor și lucrărilor care sunt considerate similare.

În fapt, în vederea implementării proiectului "Investiții în infrastructura existentă a Spitalului de Psihiatrie A. din Sibiu în vederea relocării ambulatoriului de specialitate adulți", recurentul-reclamant a atribuit prin achiziție directă contractul cu nr. x/04.07.2018, având ca obiect SERVICII DE PROIECTARE FAZA SF.

Conform Programului anual al achizițiilor publice pentru anul 2018 s-au identificat următoarele servicii similare cu obiectul contractului susmenționat:

• Poziția 67 - Servicii de întocmire a studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiții "Modernizare, extindere și dotare a Unității de Primiri Urgente din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgente Sibiu" - 100.325,00 RON valoare estimată fără TVA;

• Poziția 78 - Servicii de întocmire a studiului de fezabilitate sau documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DAU) după caz, pentru obiectivul de investiții "Reabilitare modernizare si dotare a Centrului Școlar pentru educație Incluziva Mediaș (CSEI Mediaș)" - 113.445,38 RON valoare estimata fără TVA;

• Poziția 79 - Servicii de elaborare a Studiului de fezabilitate și a expertizei tehnice pentru proiectul "Reabilitarea, modernizarea și extinderea Școlii nr. 22 în vederea relocării Centrului școlar pentru educație Incluziva nr. 1 Sibiu" - 125.545,00 RON valoare estimată fără TVA;

• Poziția 89 - Servicii proiectare faza SF pentru obiectivul de investiții "Investiții în infrastructura existentă a Spitalului de Psihiatrie A. din Sibiu în vederea relocării ambulatoriului de specialitate adulți" - 115.000,00 RON valoare estimată fără TVA - serviciu aferent proiectului cu cod SMIS 125596.

La nivelul anului 2018, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în vigoare în acel moment prevedea foarte clar, în conținutul art. 7 alin. (5), faptul că "(5) Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii în cazul în care valoarea estimată a achiziției, fără T.V.A., este mai mică decât 132.519 RON".

Valoarea cumulată a acestor servicii depășește pragul achiziției directe, stabilit de art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în vigoare la data realizării achiziției, motiv pentru care este incident cazul divizării artificiale a contractului de achiziție publică.

În vederea stabilirii procedurilor aferente achizițiilor în speță, recurentul în calitate de autoritate contractantă avea la dispoziție prevederile Capitolului I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 - Modul de calcul al valorii estimate a achiziției - din Legea nr. 98/2016.

Prevederile respective au transpus un concept reglementat pentru prima dată, printre altele, de Directiva 2014/24/EU, respectiv noua directivă în domeniul achizițiilor publice, act normativ european transpus în legislația națională prin Legea nr. 98/2016.

Mai precis, este vorba de conceptul de similaritate. În vederea stabilirii similarității produselor, serviciilor și lucrărilor (etapă necesară pentru estimarea valorii achiziției, care conduce la alegerea procedurii), autoritatea contractantă se raportează în primul rând la acest concept, transpus de prevederile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 și anume "(3) în sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv."

Respectarea acestor condiții este consecința aplicării regulii generale reglementate de art. 11 din Legea nr. 98/2016 (art. 5 para. 3 din Directiva 2014/24/EU) și anume: "(V Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valoni estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege."

Astfel, având în vedere că prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016 vizează evitarea divizării artificiale a contractelor de achiziții publice și sunt prevederi aplicabile atât în cazul achiziției de produse cât și în cazul achiziției de servicii sau de lucrări, condițiile reglementate de art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 se raportează în mod corespunzător și la stabilirea similarității serviciilor sau a lucrărilor.

Mai mult, referitor la criteriile/elementele de verificat în contextul divizării artificiale, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

- divizarea artificială se analizează doar la nivel de autoritate contractantă distinctă și nu se referă la achiziții similare efectuate, separat, de mai multe autorități contractante;

- analiza privind divizarea artificială vizează, în primul rând, îndeplinirea de către achiziția respectivă a aceleiași funcții tehnice și economice; aspectele geografice și temporale ale achiziției sunt secundare în analiză;

- ca moment de timp relevant pentru stabilirea orizontului temporal, este considerată data lansării procedurii de atribuire, și nu data semnării contractului de achiziție;

- elementul esențial în analiza cazurilor este identificarea și justificarea necesității de către autoritatea contractantă la momentul lansării procedurilor de achiziții publice, analizarea cazurilor de acest tip necesitând o analiză complexă a contextului.

În ceea ce privește termenul "achiziție", folosit în cadrul art. 11 din Legea nr. 98/2016, trebuie avut în vedere că acesta nu vizează un contract de produse, servicii sau lucrări atribuit într-un anumit moment, ci reprezintă un concept care se raportează la/include produsele, serviciile și lucrările destinate utilizării identice ori similare, astfel cum este menționat la art. 17 alin. (1) din Anexa la H.G nr. 395/2016.

Astfel, raportat la cele precizate anterior, autoritatea contractantă ia în considerare, pentru calculul valorii estimate a achiziției, în vederea alegerii procedurii, scopul pentru care va efectua achiziția de produse, de servicii sau de lucrări, respectiv necesitatea pe care urmează să o acopere efectuarea acestei achiziții la nivelul unui an bugetar.

Trebuie observată însemnătatea programului anual al achizițiilor publice (PAAP), ce se elaborează în cadrul strategiei anuale de achiziție publică de către autoritatea contractantă.

Astfel, potrivit art. 12 din H.G. nr. 395/2016, PAAP este un instrument managerial utilizat pentru planificarea și monitorizarea portofoliului de procese de achiziție la nivel de autoritate contractantă, ce se elaborează anual, iar în SEAP se publică extrase privind contractele cu o valoare peste pragul prevăzut de lege, potențialii ofertanți putând cunoaște planul de achiziții anuale a autorităților contractante pentru a prefigura participarea la proceduri.

PAAP conține, printre altele, date referitoare la necesitățile de produse/servicii/lucrări ale autorității, obiectul contractelor, valoarea estimată a acestora, constituind un tot unitar și oferind o viziune de ansamblu, în care se pornește de la nevoia autorității ce trebuie satisfăcută prin achizițiile publice.

Pentru stabilirea valorii estimative a achiziției ceea ce unește obiectivele este similaritatea rezultată din obiectului achiziției/destinația utilizării identice ori similare, prin raportare însă la necesitatea instituției, iar atât nevoile de achiziții ale instituției, cât și similaritatea acestora fiind relevate de PAAP.

Așadar, în ciuda prevederii legale art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, anterior menționate, în speța de față, pentru atribuirea contractului de servicii, recurentul nu a luat în calcul valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor similare avute în vedere a fi realizate în anul bugetar 2018.

La o simpla analiză a obiectului fiecăreia dintre achizițiile propuse prin PAAP 2018, se poate concluziona cu ușurință faptul că acestea sunt destinate unei utilizări similare, în ciuda susținerilor total neargumentate ale recurentului în sensul că în cazul celorlalte poziții a fost necesară implicarea unor alți ordonatori secundari/terțiari de credite, fiind vorba și despre beneficiari diferiți, perioade de contractare și executare diferite, proiecte diferite, soluții tehnice diferite.

Serviciile achiziționate de reclamant, prevăzute expres la pozițiile 67, 78, 79 și 89 din Programul anual al achizițiilor publice pentru anul 2018 nr. 56277/12.04.2018 sunt servicii de întocmire/elaborare studii de fezabilitate și proiectare faza SF, având același obiect și același cod CPV, respectiv codul 79314000-8. Astfel, serviciile fiind similare, reclamantul trebuia să respecte disp. art. 17 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.

Dispozițiile art. 11 din Legea nr. 98/2016, a căror încălcare a fost reținută prin Nota de constatare, prevăd imperativ că autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege și nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de lege.

Estimarea valorii unei achiziții se realizează având în vedere obiectul acesteia, iar obiectul achiziției se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

Reținând că obiectul contractului, respectiv activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului, este același, instanța de fond a concluzionat în mod corect asupra faptului că autoritatea contractantă reclamantă avea obligația ca, la alegerea modalității în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, să se raporteze la valoarea estimată cumulată a acestora, potrivit art. 17 alin. (2) din Norme.

Înalta Curte reține, de asemenea, că aplicarea normelor naționale și UE privind achizițiile publice depinde în mod normal de valoarea contractului în cauză, iar la calcularea valorii estimate a contractelor de achiziție publică se aplică o serie de principii generale, precum și norme mai detaliate, încălcarea normelor privind achizițiile publice având loc inclusiv în cazul în care autoritatea contractantă nu cumulează servicii identice sau similare care urmează să fie acordate într-o anumită perioadă de timp și aplică proceduri mai puțin transparente și mai puțin competitive, întrucât ar trebui să se aplice normele care se aplică la valoarea totală a tuturor părților cumulate.

Prevederile de cumulare înseamnă că trebuie luat în considerare numărul tuturor contractelor similare, fiecare dintre acestea putând fi sub un prag valoric specific, și dispozițiile aplicabile peste pragul valoric ar trebui să fie, de asemenea, aplicate contractelor care dacă sunt luate separat au valoarea sub acest prag,

Încălcarea normelor privind estimarea valorii contractului și privind interdicția de divizare artificială, constituie o încălcare substanțială, mai ales în cazul în care rezultă din aplicarea de proceduri netransparente și necompetitive.

Având în vedere cele menționate mai sus, este indiscutabil faptul că recurentul a achiziționat incorect în mod direct serviciile care fac obiectul contractului nr. x/04.07.2018, fără a se raporta la valoarea estimată cumulată a tuturor serviciilor prevăzute a fi achiziționate conform PAAP 2018, care sunt similare în sensul prevederilor art. 17 alin. 2din H.G. nr. 395/2016, fiind fără putință de tăgadă faptul că trebuia să aplice o procedură competitivă prevăzută de art. 68 din Legea 98/2016 pentru achiziționarea serviciilor menționate.

Pe cale de consecință, prin neaplicarea unei proceduri competitive, recurentul - reclamant nu a asigurat promovarea concurenței între operatorii economici, transparența și integritatea procesului de achiziție publică, utilizarea eficientă a fondurilor publice, încălcând, de asemenea, prevederile art. 2 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.

Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constată că sentința recurată, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant, este pronunțată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale, fiind neîntemeiate motivele de nelegalitate a Notei de conformitate nr. x/24.03.2020 și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 301/18.06.2020, contestate.

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Județul Sibiu împotriva sentinței civile nr. 155 din 12 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 noiembrie 2022.