ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4147/2022

Ședința publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 07.06.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., prin B., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Ministerul Educației a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună admiterea acțiunii ca întemeiată și, pe cale de consecință, obligarea pârâților la înscrierea cu titlu provizoriu, până la soluționarea acțiunii de fond, pe baza recomandării de la grădiniță, a minorului A., la Școala Gimnazială "C." din București, în cadrul grupei pregătitoare aferente anului școlar 2022-2023, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1196 din 27 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de emitere a ordonanței președințiale formulate de reclamantul A., prin B., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Ministerul Educației, ca inadmisibilă.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 997 alin. (4) din C. proc. civ. privind întrunirea condiției vremelniciei. Astfel, instanța de fond a apreciat greșit că este necesară dovedirea intentării acțiunii de fond pentru a verifica îndeplinirea condiției vremelniciei, cât timp nu există o dispoziție legală expresă care să instituie această obligativitate. În opinia recurentului, dacă, potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (4) din C. proc. civ., ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului, atunci rezultă că aceasta va putea fi dată și când nu este în curs judecată asupra fondului.

A menționat recurentul că în mod nelegal a interpretat instanța de fond solicitarea de a se permite minorului să participe la cursurile clasei pregătitoare începând cu luna septembrie 2022 ca fiind o cerere de înscriere a minorului în clasa pregătitoare.

În speța de față nu se urmărește această finalitate a acțiunii, înscrierea/participarea la cursuri ca urmare a ordonanței președințiale fiind una provizorie, iar înscrierea în clasa pregătitoare fiind măsura definitivă adoptată urmare a soluționării acțiunii de fond.

A apreciat recurentul că măsura solicitată se impune a fi luată la acest moment, în interesul superior al copilului, acesta fiind pregătit să participe la cursurile clasei pregătitoare începând cu septembrie 2022, scopul măsurii fiind în mod evident acela de a permite copilului să participe la ore, fiind astfel protejat dreptul său la educație.

A mai arătat recurentul că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 997 din C. proc. civ. și în ceea ce privește neprejudecarea fondului și aparența dreptului. Astfel, în cazul respingerii acțiunii de fond, copilul va fi înscris în clasa corespunzătoare vârstei și pregătirii de la acel moment, în care ar fi fost oricum dacă nu s-ar fi intentat acțiunea de fond. Copilul va fi înscris în aceeași clasă și în ipoteza respingerii acțiunii de fond, și dacă acesta începe clasa pregătitoare în anul școlar 2023-2024, deci efectul va fi identic în ambele situații.

Referitor la aparența dreptului, a arătat recurentul că instanța de fond a apreciat în mod greșit că aceasta nu este dovedită prin faptul că nici Legea nr. 1/2011 și nici Metodologia aferentă anului 2022-2023 nu permit acest aspect. Astfel, având în vedere că dispozițiile din Metodologia aferentă anului 2021-2022 au fost anulate, este evident faptul că și cele aferente anului 2022-2023 sunt susceptibile a fi anulate.

A concluzionat recurentul că instanța de fond a respins în mod nelegal și netemeinic cererea de emitere a ordonanței președințiale.

Intimatul-pârât Inspectoratul Școlar al Municipiului București a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamantul a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat obligarea pârâților Inspectoratul Școlar al Municipiului București și Ministerul Educației la înscrierea cu titlu provizoriu, până la soluționarea acțiunii de fond, pe baza recomandării de la grădiniță, a minorului A., la Școala Gimnazială "C." din București, în cadrul grupei pregătitoare aferente anului școlar 2022-2023, cu cheltuieli de judecată.

Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este legală, fiind împărtășită și de instanța de control judiciar pentru că reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 997 din C. proc. civ., "(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (…) (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt".

Din aceste dispoziții rezultă următoarele condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru admiterea unei cereri de ordonanță președințială: aparența de drept trebuie să fie în favoarea reclamantului, măsura solicitată trebuie să aibă caracter urgent și vremelnic și să nu prejudece fondul.

Verificând modul în care prima instanță a analizat întrunirea, în cauză, a unor astfel de condiții, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a realizat o corectă interpretare a normelor de drept relevante materiei ordonanței președințiale, pe care le-a aplicat în litera și spiritul lor, reținând corect că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, prin raportare la dispozițiile art. 997 din C. proc. civ.

Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond, arătând că au fost aplicate în mod greșit dispozițiile art. 997 alin. (4) din C. proc. civ. privind întrunirea condiției vremelniciei. Astfel, a susținut recurentul, instanța de fond a apreciat greșit că este necesară dovedirea intentării acțiunii de fond pentru a verifica îndeplinirea condiției vremelniciei, cât timp nu există o dispoziție legală expresă care să instituie această obligativitate. În opinia recurentului, dacă, potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (4) din C. proc. civ., ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului, atunci rezultă că aceasta va putea fi dată și când nu este în curs judecată asupra fondului.

Lecturând sentința atacată, Înalta Curte observă că instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat ordonarea măsurii fără a indica în concret că ar fi intentat un dosar de fond, până la soluționarea căruia să solicite dispunerea măsurii.

Concret, judecătorul fondului a reținut că momentul până la care se solicită dispunerea măsurii trebuie să fie cunoscut de la momentul dispunerii acesteia, neputând să fie avut în vedere un eveniment viitor, a cărei producere este incertă.

Chiar reclamantul, prin cererea de ordonanță președințială, a solicitat obligarea pârâtelor la înscrierea cu titlu provizoriu, până la soluționarea acțiunii de fond, pe baza recomandării de la grădiniță, a minorului A., la Școala Gimnazială "C." din București, în cadrul grupei pregătitoare aferente anului școlar 2022-2023.

Prin caracterul vremelnic al ordonanței trebuie înțeles că pe calea acestei proceduri speciale pot fi luate doar măsuri temporare, provizorii, limitate în timp.

Astfel cum recurentul invocă în cuprinsul memoriului de recurs, potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (2) din C. proc. civ., ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.

Astfel, instanța de fond a reținut neîndeplinirea condiției vremelniciei față de faptul că nu s-a indicat în concret că s-ar fi intentat un dosar de fond, din perspectiva neprecizării momentului până la care s-a solicitat dispunerea măsurii.

Tot din această perspectivă s-a reținut și faptul că nu poate fi avut în vedere un eveniment viitor, a cărui producere este incertă.

Conform celor învederate în cererea de recurs, demararea procedurii de anulare a metodologiei depinde exclusiv de voința reclamantului, susținerile recurentului nefiind în sensul că un eventual dosar cu un astfel de obiect ar fi un eveniment cert.

În acest context, sunt nefondate susținerile recurentului în sensul că instanța de judecată ar fi instituit condiții noi privind admisibilitatea procedurii de față.

Cât privește condiția de admisibilitate potrivit căreia, prin măsura dispusă, nu trebuie să se prejudece fondul cauzei, instanța de control judiciar reține că, în raport cu prevederile art. 997 din C. proc. civ., în procedura specială a ordonanței președințiale se poate analiza doar aparența dreptului invocat, iar măsurile luate nu trebuie să rezolve litigiul în fond și nici să facă imposibilă restabilirea situației de fapt, ca efect al executării lor, nefiind posibil să se tranșeze fondul raportului litigios.

În ceea ce privește această condiție, a arătat recurentul că, în cazul respingerii acțiunii de fond, copilul va fi înscris în clasa corespunzătoare vârstei și pregătirii de la acel moment, în care ar fi fost oricum dacă nu s-ar fi intentat acțiunea de fond. Copilul va fi înscris în aceeași clasă și în ipoteza respingerii acțiunii de fond, și dacă acesta începe clasa pregătitoare în anul școlar 2023-2024, deci efectul va fi identic în ambele situații.

Instanța de control judiciar observă că, și în ceea ce privește condiția neprejudecării fondului, în mod corect a apreciat judecătorul fondului că măsura solicitată presupune practic stabilirea unui drept definitiv în sensul solicitat și rezolvarea litigiului în fond.

Potrivit dispozițiilor art. 997 alin. (5) din C. proc. civ., pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt.

Prin urmare, având în vedere că nu sunt îndeplinite cumulativ de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 997 din C. proc. civ., soluția primei instanțe reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A., prin B. împotriva sentinței civile nr. 1196 din 27 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A., prin B. împotriva sentinței civile nr. 1196 din 27 iunie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 22 septembrie 2022.