ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1735/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1735/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 04 octombrie 2022
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
I.1. Obiectul cauzei:
Prin încheierea de ședință din 10 septembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis excepția tardivității, invocată din oficiu, și a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2021, formulată de petentul A..
I.2. Decizia pronunțată de Curtea de Apel București:
Prin decizia civilă nr. 51 din 26 ianuarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de ședință din 10 septembrie 2021 a aceleași instanțe, pronunțate în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Ilfov și Casa Județeană de Pensii Ilfov.
II. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 51 din 26 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a declarat recurs revizuentul A..
Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 29 martie 2022, sub nr. x/2021, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului de filtru nr. 2.
II.1. Motivele de recurs
Fără a proceda la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare reglementate de lege, în esență, recurentul-revizuent a susținut că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală, nulă de drept, fiind dată de o instanță necompetentă.
II.2. Procedura de filtru
Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a reținut că revizuentul nu are deschisă calea de atac a recursului împotriva deciziei recurate, întrucât hotărârea atacată a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de revizuire îndreptate împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă, ca tardiv formulată, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, încheiere definitivă, potrivit art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților, iar recurentul-revizuent și-a exprimat poziția procesuală, prin depunerea unui punct de vedere la raport, solicitând ca magistrat-asistent să se abțină a mai judeca viitoarele sale dosare civile, în conformitate cu dispozițiile art. 43 C. proc. civ., întrucât, în mod întemeiat, are îndoieli cu privire la imparțialitatea sa relativ la cele consemnate în raport, pe care le consideră abuzive și nelegale.
Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., prin rezoluția din 14 septembrie 2022, s-a stabilit termen de judecată la data de 04 octombrie 2022, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea examinării admisibilității în principiu a recursului declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 51 din 26 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
II.3. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prezentul recurs este îndreptat împotriva deciziei civile nr. 51 din 26 ianuarie 2022, prin care Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrată, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii de ședință din 10 septembrie 2021 a aceleiași instanțe, pronunțată în soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, fiind respinsă, ca tardivă.
Dispozițiile art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevăd: "(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de plata taxei de timbru. (2) Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă."
Prin art. 513 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit regula că hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Această regulă cunoaște o excepție, reglementată prin art. 513 alin. (6) C. proc. civ., care prevede că "dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători".
Având în vedere că revizuirea a fost exercitată pentru alte motive decât cel prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul contrarietății de hotărâri, rezultă că este incidentă, în privința căii de atac, regula prevăzută de art. 513 alin. (5) C. proc. civ., iar nu excepția instituită de alin. (6) al aceluiași articol.
Cum hotărârea a cărei revizuire s-a cerut era definitivă, potrivit art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, fiind o hotărâre pronunțată în soluționarea unei cereri de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, rezultă, prin aplicarea art. 513 alin. (5) C. proc. civ., că același caracter îl are și decizia prin care s-a soluționat cererea de revizuire, împotriva căreia nu poate fi formulată calea de atac a recursului, în condițiile art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În raport cu dispozițiile art. 129 din Constituția României și cele ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătorești este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii. Pentru a da eficiență acestor reglementări legale, instanța este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală și să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
Pentru considerente expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ. coroborat cu art. 513 alin. (5) din același cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 51 din 26 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 51 din 26 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 octombrie 2022.