ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 332/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 15.06.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată este identic cu cel al dosarului nr. x/2019, aflat pe rolul Curții de Apel București și a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2019

Împotriva acestei încheieri, reclamantul a formulat cerere de recurs, înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 25.08.2020, cu primul termen de judecată stabilit la data de 15.12.2020.

La această dată, constatând lipsa de procedură cu intimatele A. și B., Curtea a dispus amânarea cauzei la 02.02.2021 și citarea recurentului cu mențiunea de a indica, până la termenul acordat, domiciliile intimatelor, sub sancțiunea suspendării judecării recursului, conform art. 194 și art. 196 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul din data de 02.02.2021, constatând că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina recurentului, prin neîndeplinirea obligației ce i-a fost pusă în vedere, instanța a dispus suspendarea judecării recursului în baza art. 242 alin. (1) C. proc. civ., cu referire la art. 494 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri recurentul a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29.03.2021.

La termenul de judecată din data de 06.10.2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a anulat recursul declarat de recurentul C. împotriva încheierii de ședință din data de 02.02.2021.

Prin rezoluția din data 08.02.2022, din oficiu, Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea discutării excepției perimării, părțile fiind citate în acest sens pentru termenul din data de 24.05.2022.

La termenul din data de 24.05.2022, din oficiu, Curtea a invocat excepția perimării cererii de recurs, având în vedere că aceasta a rămas în nelucrare mai mult de 1 an, din vina părților.

Prin decizia civilă nr. 37 din 24 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale s-a constatat perimarea recursului formulat de recurentul C., împotriva încheierii de suspendare din data de 15.06.2020, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă în dosarul nr. x/2019.

Curtea a constatat că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 06.10.2021, când Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a anulat recursul declarat de recurentul C. împotriva încheierii de suspendare din data de 02.02.2021, iar dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, din vina părților, în cauză neintervenind cauze de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare conform art. 417 și art. 418 C. proc. civ.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs recurentul C. solicitând admiterea recursului învocând motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 C. proc. civ.

Examinând, cu prioritate, excepția tardivității recursului raportat la textele de lege incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este tardiv declarat.

Potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ. "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare (…)".

Decizia civilă nr. 37 din 24 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale prin care s-a constatat perimarea recursului formulat de recurentul C., împotriva încheierii de suspendare din data de 15.06.2020, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, secția Civilă în dosarul nr. x/2019, a fost pronunțată la data de 24 mai 2022, iar recursul a fost declarat la data de 11 septembrie 2022, așadar cu depășirea termenului legal imperativ și peremptoriu de 5 zile de la data pronunțării hotărârii, termen care s-a împlinit la 29 mai 2022.

Fiind vorba despre un termen legal peremptoriu, nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii recurentului din exercitarea dreptului la recurs, sancțiune reglementată prin norma imperativă înscrisă în art. 185 alin. (1) C. proc. civ.

Căile de atac și termenele în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, deoarece se întemeiază pe interesul general de a înlătura orice împrejurări ce ar putea tergiversa, în mod nejustificat, judecata unei cauze.

În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga, pe cale de interpretare, de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite excepția tardivității și va anula recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei civile nr. 37 din 24 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității.

Anulează recursul declarat de recurentul C. împotriva deciziei civile nr. 37 din 24 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații D., B., A., LICEUL TEORETIC TUDOR VIANU și E..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2023.