ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 296/2023

Cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București Prin plângerea înregistrată la data de 19 ianuarie 2022, la Judecătoria Sectorului 1 București, sub nr. x/2022, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și Inspectoratul de Poliție Județean Olt, anularea încheierii nr. 135512 din data de 03 ianuarie 2022 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București, în dosarul nr. x/2021 și a încheierii nr. 120698 din data de 11 noiembrie 2021 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București, anularea/rectificarea notării măsurii asiguratorii până la concurența sumei de 2.861.215 RON cu privire la imobilul cu numărul cadastral x, înscris în cartea funciară x a Municipiului București, având ca proprietari pe B. și A., în cotă de 1/1 de sub B1, notarea plângerii în cartea funciară și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea în fapt, A. a arătat că registratorul a dispus notarea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile pe care le deține, fără a verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru o astfel de operațiune efectuată în cartea funciară, și că nu i-au fost comunicate actele care au stat la baza notării. În drept, petentul a invocat dispozițiile art. 31 alin. (3) și (4) din Legea nr. 7/1996 și art. 453 din C. proc. civ. Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Olt a formulat întâmpinare, în termen procedural, prin care a invocat excepția conexității, cu consecința conexării la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Slatina, și excepția lipsei calității procesuale pasive. În termen procedural a formulat întâmpinare și intimatul Inspectoratul General al Poliției Române, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Încheierea din data de 5 mai 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 București Prin încheierea din data de 5 mai 2022, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția conexității dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Slatina și a dispus înaintarea dosarului la Judecătoria Slatina, completul CC16, pentru a fi soluționate împreună. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că, pe rolul Judecătoriei Slatina, se află dosarul nr. x/2022, cu aceleași părți, în care s-a solicitat analizarea valabilității încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr. x din 10 decembrie 2021 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Olt, fiind invocate motive de nulitate similare.

Cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București Aceeași plângere prin care petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și Inspectoratul de Poliție Județean Olt, anularea încheierii nr. 132792 din data de 03 ianuarie 2022 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București, în dosarul nr. x/2021 și a încheierii nr. 120701 din data de 10 noiembrie 2021 pronunțată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Bucuresti – Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București în dosarul nr. x/2021, a fost înregistrată la data de 19 ianuarie 2022, la Judecătoria Sectorului 1 București, sub nr. x/2022 Intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Olt a formulat întâmpinare, în termen procedural, prin care a invocat excepția conexității, cu consecința conexării la dosarul nr. x/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, și excepția lipsei calității procesuale pasive. În termen procedural a formulat întâmpinare și intimatul Inspectoratul General al Poliției Române, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Încheierea din data de 10 iunie 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 București Prin încheierea din data de 10 iunie 2022, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția conexității dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Sectorului 1 București care, la rândul său, a fost conexat la dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Slatina și a dispus înaintarea dosarului la Judecătoria Slatina.

Încheierea din data de 29 iunie 2022 a Judecătoriei Slatina Prin încheierea din data de 29 iunie 2022, în temeiul dispozițiilor art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., Judecătoria Slatina a dispus disjungerea dosarului nr. x/2022, care fusese conexat la dosarul nr. x/2022, cu motivarea că dosarul nr. x/2022 era în stare de judecată.

Sentința civilă nr. 2907 din data de 29 iunie 2022 a Judecătoriei Slatina Prin sentința civilă nr. 2907 din data de 29 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. Aceasta a avut în vedere dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, potrivit cu care plângerea împotriva încheierii de carte funciară se soluționează de către judecătoria în a cărei rază de competență teritorială se găsește imobilul, motivat și de faptul că instanța trebuie să solicite biroului de carte funciară comunicarea dosarului încheierii, a copiei cărții funciare și notarea plângerii în cartea funciară. Judecătoria Slatina a reținut că, față de locul situării imobilului, competența de soluționare a plângerii de carte funciară aparține Judecătoriei Sectorului 1 București.

Sentința civilă nr. 9235 din data de 14 octombrie 2022 a Judecătoriei Sectorului 1 București Prin sentința civilă nr. 9235 din data de 14 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale absolute, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a celor două cereri conexate în favoarea Judecătoriei Slatina. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia. Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 1 București a reținut că, urmare a conexării dosarelor, a intervenit un caz de prorogare legală de competență în favoarea Judecătoriei Slatina care a devenit competentă să soluționeze și plângerile conexate care fuseseră înregistrate, inițial, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București. În cuprinsul hotărârii pronunțate se arată că nu este permis vreunei instanțe, în absența unui text legal, să ignore dispozițiile art. 139 alin. (3) din C. proc. civ. și să trimită cauza înapoi instanței inițial sesizate. A se permite acest demers ar echivala cu lipsirea de aplicabilitate a dispozițiilor art. 139 alin. (1) din același act normativ potrivit cu care "Pentru asigurarea unei bune judecăți, în primă instanță este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleași părți sau chiar împreună cu alte părți și al căror obiect și cauză au între ele o strânsă legătură. Dosarul va fi trimis instanței mai întâi învestite" situație care nu poate fi acceptată. În opinia Judecătoriei Sectorului 1 București, dispozițiile legale trebuie interpretate în sensul în care produc efecte juridice. Declinarea competenței de către o instanță legal învestită în astfel de condiții tinde să provoace părților o vătămare gravă, în condițiile în care riscul de pronunțare de hotărâri contradictorii și de afectare a posibilității unei bune judecăți, care a impus conexarea, redevine actual. O interpretare contrară ar conduce la declinări de competență, în mod neoportun, de către instanțele de judecată, fără ca măsura să poată fi supusă vreunui control judiciar, fapt ce implicit ar atrage și încălcarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru părțile implicate în proces, în ceea ce privește desfășurarea procedurii într-un termen rezonabil și judecata cu respectarea principiului legalității. Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 130 alin. (3), art. 131 alin. (1), art. 132 alin. (1) și alin. (3) din C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței teritoriale, cu consecința declinării competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că Judecătoriei Slatina îi revine competența de soluționare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziții legale și argumente: Prin cele două plângeri înregistrate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. x/2022 și, respectiv, 1586/299/2022, conexate, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și Inspectoratul de Poliție Județean Olt, anularea încheierii de reexaminare nr. 135512 din data de 03 ianuarie 2022, a încheierii de notare a sechestrului asigurator nr. 120698 din data de 11 noiembrie 2021, a încheierii de reexaminare nr. 132792 din data de 03 ianuarie 2022 și a încheierii de notare a sechestrului asigurator nr. 120701 din data de 10 noiembrie, încheieri emise de reprezentanții Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 București. În considerarea dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 7/1996, aceste plângeri de carte funciară sunt de competența Judecătoriei Sectorului 1 București, în a cărei circumscripție se găsesc imobilele asupra cărora s-a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurator. Însă, cele două dosare conexate au fost trimise la Judecătoria Slatina, în vederea conexării cu dosarul nr. x/2022, aflat pe rolul acestei instanțe, pentru o mai bună administrare a justiției, în sensul de a se evita pronunțarea de soluții contradictorii în acțiuni ce vizează același raport juridic existent între reclamant și autoritățile intimate, diferite fiind circumscripțiile în raza cărora se găsesc imobilele asupra cărora s-a aplicat măsura asiguratorie. Înalta Curte reține că, prin instituția juridică a conexării, legiuitorul a reglementat, în art. 139 din C. proc. civ., un caz de prorogare legală a competenței, în sensul că instanța competentă să soluționeze o cerere de chemare în judecată devine competentă a soluționa și alte cereri cu care are o strânsă legătură, chiar dacă, în mod obișnuit, acestea nu ar fi intrat în competența sa materială ori teritorială. Prorogarea legală de competență produce efecte pe tot parcursul procesului, indiferent dacă cererile conexate se soluționează concomitent ori se procedează la disjungerea cererii conexate, în baza dispozițiilor art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., și formarea unui nou dosar, ca urmare a faptului că cererea la care s-a conexat este în stare de judecată. Aceste prevederi legale speciale, ce reglementează o prorogare de competență în ceea ce privește judecata cererilor în favoarea instanței investite cu soluționarea cererii inițiale, sunt imperative și se aplică prin derogare de la normele generale de competență materială sau teritorială exclusivă. De aceea, dacă după prorogarea de competență, cererea conexată este disjunsă, instanța nu va declina competența de soluționare a acesteia în favoarea instanței care, în mod normal, ar fi fost competentă să judece această cerere formulată pe cale separată, chiar dacă cererea la care a fost conexată a fost soluționată între timp. Prin urmare, în cauză, judecarea plângerilor de carte funciară înregistrate, inițial, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, este de competența instanței competente să soluționeze cererea la care s-a dispus conexarea, respectiv Judecatoria Slatina, întrucât operează prorogarea legală de competență, chiar dacă imobilele ce fac obiect al drepturilor tabulare și asupra cărora s-a dispus măsura sechestrului asigurator, se află în altă circumscripție. O soluție contrară ar putea conduce la pronunțarea unor hotărâri contradictorii de către cele două instanțe, deși, în toate cele trei plângeri de carte funciară, reclamantul a supus controlului judiciar același raport juridic în care este implicat, contestând măsurile asiguratorii care vizează imobile situate în circumscripții diferite. Situația de fapt și de drept este aceeași, doar locația bunurilor este diferită, împrejurare care a atras competențe diferite. Or, pentru evitarea unor dezlegări contradictorii ale aceleași probleme deduse judecății, se impune menținerea competenței de soluționare a plângerilor de carte funciară în favoarea Judecătoriei Slatina, față de care a operat prorogarea legală de competență. Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 139 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte, în baza dispozițiilor art. 135 alin. (4) din același act normativ, va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Slatina.