ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 177/2023

Ședința publică din data de 07 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 6 decembrie 2022 sub nr. x/2022, petentul A., executorul judecătoresc în circumscripția Curții de Apel Suceava, la stăruința creditorului B., a solicitat încuviințarea executării silite a titlului executoriu: Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii au fost obligați să evacueze imobilul reprezentat de suprafața de 428 mp. teren curți construcții cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curți construcții de 428 mp., cu casa cu nr. cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, județul Suceava, precum și a cheltuielilor de executare, împotriva debitorilor D. și E., în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege și autorizarea creditoarei pentru a trece la executarea silită.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 623, art. 628, art. 632, art. 638, art. 652, art. 664, art. 663, art. 666 C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 721 din 07 decembrie 2022, Judecătoria Vatra Dornei a admis exepția necompetenței teritoriale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la art. 651 alin. (1), art. 129 pct. 3 și art. 130 alin. (2) C. proc. civ., precum și la conținutul cererii deduse judecății, instanța a constatat că debitorii au domiciliul în Crizbav, județul Brașov situație care, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară raportate la prevederile H.G. nr. 337/09.06.1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competența Judecătoriei Brașov.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, Judecătoria Brașov, prin sentința civilă nr. 11023 din 28 decembrie 2022 a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei; a constatat existența conflictului negativ de competență; a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că debitorii au domiciliul legal în Crizbav, județul Brașov, însă locuiesc în fapt în mun. Vatra Dornei, Calea x, județul Suceava, potrivit dispozițiilor Actului de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii au fost obligați să evacueze imobilul reprezentat de suprafața de 428 mp., teren curți construcții cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curți construcții de 428 mp., cu casa cu nr cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, județul Suceava.

Constatând că debitorii aveau domiciliul în fapt, la data sesizării organului de executare, în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, situație care, potrivit dispozițiilor H.G. nr. 337 din 09.06.1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, atrage competența Judecătoriei Vatra Dornei, în soluționarea cererii.

II. Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul acțiunii îl constituie cererea de încuviințare a executării silite formulată, potrivit dispozițiilor art. 666 C. proc. civ., de către executorul judecătoresc A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., prin care debitorii D. și E. au fost obligați să evacueze imobilul reprezentat de suprafața de 428 mp. teren curți construcții cu casă, având nr. cadastral x, compus din parcela nr. 1 curți construcții de 428 mp., cu casa cu nr cadastral x - C1, înscris în CF nr. x a mun. Vatra Dornei, situat în mun. Vatra Dornei, Calea x, județul Suceava, la solicitarea creditorului B..

Înalta Curte observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere domiciliul debitorilor.

Potrivit art. VI alin. (1) din O.U.G. nr. 1 din 03 februarie 2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 4 februarie 2016, "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cererile de încuviințare a executării silite se soluționează de către instanțele judecătorești și cu procedura prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, astfel cum a fost modificată prin prezenta ordonanță de urgență."

În conformitate cu dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., la alin. (1), instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Ținând cont că cererea de executare silită a fost formulată în temeiul unui titlu executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., iar potrivit dispozițiilor legale anterior amintite o astfel de cerere se adresează judecătoriei în a cărei rază se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, din punct de vedere procesual, prin domiciliu se înțelege acela pe care o persoană și l-a stabilit în fapt, în localitatea în care trăiește, deoarece scopul dispozițiilor legale referitoare la domiciliu este, așa cum rezultă din dispozițiile art. 153 și urm. C. proc. civ., acela ca părțile aflate în litigiu să poată fi înștiințate de existența procesului, pentru a da eficiență principiului respectării dreptului la apărare.

De altfel, conform art. 87 C. civ., "domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acela unde aceasta declară că își are locuința principală". În același sens, al locuinței declarate ca locuință principală a fost modificată și norma ce definește noțiunea de domiciliu din O.U.G. nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Totodată, deși potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliul sau a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

Prin urmare, asocierea explicită pe care legiuitorul a făcut-o în definiția domiciliului din noul C. civ. cu locuința principală nu semnifică o îndepărtare de concepția domiciliului ca locuință "efectivă", ci, dimpotrivă, confirmă ideea de domiciliu ca situație de fapt, susceptibilă a fi probată prin orice mijloc de probă și lăsată la aprecierea instanței.

Astfel, în contextul analizei, se reține că mențiunile cu privire la domiciliu din actul de identitate au doar efect declarativ de evidență a persoanei, persoana fizică având domiciliul acolo unde are locuința sa statornică și principală, iar domiciliul persoanei fizice, astfel înțeles, interesează în stabilirea instanței competente teritorial să soluționeze litigiul.

Or, locuința efectivă, adică aceea caracterizată prin continuitate și stabilitate, prezintă relevanță și poate fi apreciată ca semnificând domiciliu și în planul executării silite, fiind just a considera că, în mod obișnuit, de cele mai multe ori, la acea locuință se regăsesc bunurile pe care debitorul le deține și pot fi supuse urmăririi.

În cauza de față, din înscrisurile anexate cererii de încuviințare a executării silite, anume cererea de executare silită și titlul executoriu reprezentat de Actul de adjudecare nr. 137/2018 din 24 noiembrie 2022, emis de B.E.J. C., rezultă că la data sesizării organului de executare, respectiv 06 decembrie 2022, debitorii D. și E. locuiau în fapt în imobilul situat în Vatra Dornei, Calea x, județul Suceava, de unde s-a solicitat evacuarea acestora, împrejurare ce produce, în speță, efecte juridice în ceea ce privește determinarea competenței teritoriale a instanței de executare.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 666 coroborate cu cele art. 651 alin. (1) C. proc. civ., ținând cont că stabilirea competenței instanței de executare se face prin raportare la domiciliul efectiv și de fapt al debitorilor de la data sesizării executorului judecătoresc (06.12.2022), situat în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite deduse judecății în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 februarie 2023.