ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 887/2023

Ședința publică din data de 17 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 București la data de la data de 14.11.2022 sub nr. x/2022 reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România cerere de emitere a unei ordonanțe președințiale prin care a solicitat obligarea pârâților la compensarea în regim de 100%, fără contribuție personală, a medicamentului Pembroizumab, denumirea comerciala B., în vederea continuării tratamentului pentru neoplasm corp uterin, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Sector 3 București – secția civilă

Prin sentința civilă nr. 11095/23.11.2022 a Judecătoriei Sector 3 București – secția civilă s-a admis excepția necompetenței materiale invocată de pârâte și s-a declinat competența de solutionare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Sector 3 București a reținut că cererea reclamantei este întemeiată pe dispozițiile art. 2 din CEDO și art. 22 din Constituție, norme juridice ce nu exclud incidența și analiza în speță a legislației speciale la care reclamanta face trimitere.

În consecință a arătat instanța că suntem în domeniul de acțiune al contenciosului administrativ astfel cum acesta este definit de art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004.

2.2. Hotărârea Curții de Apel București – secția a IX-a contencios administrativ și fiscal

Pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 04.10.2022, sub același număr de dosar.

Prin sentința civilă nr. 2318 din data de 06 decembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței sale materiale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 3 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării regulatorului de competență.

S-a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casație si Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel București a arătat că doar în cadrul controlului de legalitate a actelor administrative tipice sau asimilate, instanța de contencios administrativ poate fi investită a analiza existența vătămării aduse unui drept sau interes legitim.

Arată instanța de judecată că reclamanta nu a solicitat cenzurarea vreunui act administrativ tipic sau asimilat (refuz explicit de soluționare a unei cereri/tăcerea administrativă) ci, invocând obligația Statului Român de a proteja viața persoanelor ce se află în jurisdicția sa, conform art. 2 din CEDO și art. 22 alin. (1) din Constituție, pretinde dreptul său la tratament gratuit pentru boala de care suferă.

Concluzionează Curtea de Apel București că în condițiile în care pretenția concretă a reclamantei se constituie într-un demers independent de existența vreunei practici administrative vătămătoare concrete în sensul dispozițiilor legale redate anterior, competența nu poate aparține decât instanței civile de drept comun conform art. 94 pct. 1 lit. h) din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Instanța a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, pe calea ordonanței președințiale, la compensarea în regim de 100%, fără contribuție personală, a medicamentului Pembroizumab, denumirea comerciala B., în vederea continuării tratamentului pentru neoplasm corp uterin, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond.

Conform prevederilor art. 998 din C. proc. civ. cererea de ordonanță președințială se va introduce la instanța competentă să se pronunțe în primă instanță asupra fondului dreptului.

Reclamanta solicită admiterea cererii de emitere a unei ordonanțe președințiale până la soluționarea pe fond a dosarului nr. x/2022 având ca obiect "obligație de a face", înregistrat la data de 14 noiembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Sector 3 București, împrejurare care ar atrage competența acestei instanțe potrivit dispozițiilor art. 998 din C. proc. civ., mai sus redate.

În soluționarea prezentului conflict de competență, Înalta Curte va porni de la definiția noțiunii de "contencios administrativ" reglementată prin dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Obiectul acțiunii judiciare în contencios administrativ este reglementat prin art. 8 din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia, persoana vătămată în vreun drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau dacă nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea, în tot sau în parte, a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a cererii.

Față de dispozițiile legale anterior menționate, Înalta Curte apreciază că soluționarea pretenției concrete din cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantă. presupune statuarea asupra faptului dacă autoritățile publice chemate în judecată de reclamantă au sau nu obligația de a efectua anumite operațiuni administrative pentru ca acesta să poată beneficia de tratamentul cu medicamentul Pembroizumab, denumirea comerciala B. în condiții de compensare 100%, asemenea aspecte impunându-se a fi soluționate de o instanță de contencios administrativ.

Pentru ca un medicament să poată fi decontat integral astfel cum solicită reclamanta în speță, este necesar ca autoritățile pârâte să întreprindă o serie de măsuri administrative care sunt specifice competențelor atribuite prin lege. Ca atare, în cauză urmează a se analiza aspecte de natura celor la care se face referire prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004.

Întrucât s-a demonstrat anterior că aspectele litigioase sunt specifice contenciosului administrativ, în lumina și a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, se constată că revine Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal - în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamanta, competența de soluționare a litigiului.

În consecința, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că prezentul litigiu este inclus în sfera contenciosului administrativ, iar în raport de rangul autorităților publice pârâte, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România în favoarea Curții de Apel București – secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2023.