ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 112/2023

Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată cu nr. x/2018 reclamanta A. s-a adresat Judecătoriei Rm. Vâlcea, printre altele, cu contestația împotriva dispoziției nr. 1765/29 mai 2018, emisă de primarul municipiului Rm. Vâlcea, la capătul de cerere privind emiterea unui document de impozitare corectă și la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației împotriva dispoziției nr. 1765/29 mai 2018.

Prin sentința civilă nr. 5201/30.10.2018 Judecătoria Rm. Vâlcea a admis excepția de necompetență materială, cu privire la acest capăt de cerere și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, secția a II – a civilă și C.A.F. unde dosarul a fost înregistrat sub același număr la data de 05 noiembrie 2018.

Prin sentința civilă nr. 1547/10.12.2019 Tribunalul Vâlcea a admis excepția perimării cererii, invocată din oficiu și a constatat perimată acțiunea formulată de A., în contradictoriu cu intimatul Municipiul Rm. Vâlcea - Direcția economico-financiară.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs A..

Prin decizia nr. 434 din 22 aprilie 2021, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimat recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 1547 din 10 decembrie 2019, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, intimat fiind pârâtul Municipiul Rm. Vâlcea.

Împotriva deciziei nr. 434 din 22 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, cerința satisfacerii timbrajului aferent căii de atac, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada achitării de reclamanta A. a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:

În cauză, sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin adresa comunicată recurentei la data de 25 mai 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, precum și prin citația comunicată recurentei la data de 31 octombrie 2022, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat în cauză, obligație pe care recurenta nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 12 ianuarie 2023.

Înalta Curte reține că, în cauză, nu s-a formulat cerere de ajutor public judiciar și nici cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 434 din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 434 din 22 aprilie 2021 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 12 ianuarie 2023.