ÎCCJ, decizie (scj.ro #202170)

Recurs în casație. Cazul prevăzut în art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. Mărturie mincinoasă. Expert

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Recursul în casație

Drept penal. Partea Specială. Infracțiuni contra înfăptuirii justiției

Indice alfabetic:

-  drept procesual penal

-  recurs în casație

-  drept penal

-  mărturie mincinoasă

Fapta expertului desemnat să realizeze o expertiza tehnică judiciară care, cu toate că a avut la dispoziție documentația necesară, cu intenție, a întocmit un raport de expertiză prezentând instanței de judecată concluzii incomplete și neadevărate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă.

C. proc. pen.,

art. 438 alin. (1) pct. 7

C. pen.,

art. 273 alin. (1), alin. (2) lit. c)

I.C.C.J, Secția penală, decizia nr. 410/RC din 22 septembrie 2022

Prin sentința penală nr. x din 3.09.2021, pronunțată de Judecătoria Pitești, în baza art. 396 alin. (1) și (4) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A, la  pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prevăzută de art. 273 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C.pen.

În baza art. 67 alin. (1)  C. pen., s-a interzis inculpatului, pe lângă pedeapsa principală,  ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen.

În baza art. 65 alin. (1) C.pen., s-a aplicat inculpatului pe durata executării pedepsei principale, pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C.pen.

În temeiul art. 91 C.pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 1 an și 2 luni închisoare și a fost fixat un termen de supraveghere de 2 ani.

Pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să respecte măsurile de supraveghere, prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a) – e) C.pen.

În baza art. 583 C. proc. pen.. și art. 96 C.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra revocării suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare sau al nerespectării cu rea credință a măsurilor de supraveghere sau a obligațiilor impuse.

În baza art. 397 alin.(1) și 25 C. proc. pen.. raportat la art. 1357 și 1385 C. civ., a fost respinsă acțiunea civilă, formulată de partea civilă, UAT C, ca neîntemeiată.

Prin decizia penală nr.x din 22.03.2022, pronunțată în dosarul nr. x/280/2020, Curtea de Apel Pitești – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A împotriva sentinței penale nr. x/03.09.2021, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. x/280/2020, intimat parte civilă fiind UAT C.

Împotriva deciziei penale nr. x din 22 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești – Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie în dosarul nr. x/280/2020, a declarat recurs în casație inculpatul A, invocând cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen..

În esență, (...) s-a arătat că fapta de mărturie mincinoasă, reținută în sarcina inculpatului nu există, condamnarea acestuia la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării fiind nelegală, având în vedere că obiectivul expertizei, astfel cum a fost stabilit de către instanța civilă, respectiv stabilirea limitelor de hotar între trei comune, a fost îndeplinit de către recurentul inculpat, în calitate de expert topografist, iar părțile nu s-au prevalat de dreptul de a formula obiecțiuni sau de a cere completarea expertizei, deși au beneficiat de o apărare calificată.

Pe de altă parte, s-a susținut că inculpatul a fost condamnat pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

(...)

Analizând recursul în casație formulat de inculpatul A, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, în considerarea celor ce succed:

(...)

Înalta Curte constată că motivele invocate de inculpatul A vizează, în esență, temeinicia deciziei penale recurate și nu chestiuni de legalitate.

Se reține, astfel, că susținerile recurentului inculpat nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate din perspectiva neprevederii faptei în legea penală, ci, practic, se solicită o rejudecare a cauzei în parametrii unei căi ordinare de atac. Mai exact, susținerile în sensul că neîncuviințarea tuturor probelor solicitate de inculpat în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel echivalează cu o nestudiere a fondului cauzei, respectiv cu o greșită aplicare a legii nu reprezintă critici cu privire la cerințele de tipicitate ale normei de incriminare, ci constituie, în concret, o solicitare de rejudecare a cauzei prin reaprecierea și cenzurarea probelor, cu consecința dispunerii unei soluții favorabile inculpatului.

Deși recursul în casație este întemeiat pe dispozițiile art.438 alin.(1) pct.7 C. proc. pen.., Înalta Curte constată că, în ansamblul lor, motivele tind la reanalizarea împrejurărilor de fapt, în contextul în care recurentul inculpat neagă situația de fapt reținută de instanța de fond și confirmată de instanța de apel, susținând că soluția de condamnare este pronunțată pentru o faptă care nu există, întrucât în sarcina sa se putea reține cel mult culpa, ca formă a vinovăției.

Însă, reevaluarea situației de fapt reținută în cauză, cu titlu definitiv, de către instanța de apel și concordanța cu probele administrate, precum și interpretarea dată acesteia prin hotărârea definitivă nu mai pot constitui motive de cenzură din partea instanței supreme în actuala procedură a recursului în casație. Instanța de casare nu judecă procesul propriu-zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă, din punct de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Totodată, Înalta Curte învederează că aprecierea asupra laturii subiective este, de asemenea, atributul exclusiv al instanțelor de fond și nu poate fi cenzurată în calea de atac extraordinară a recursului în casație, presupunând în mod necesar reevaluarea probatoriului.

Concluzionând, în raport de considerentele anterioare, sub aspectul situației de fapt, Înalta Curte constată că, în esență, instanța de apel a reținut că, fapta inculpatului A constă în aceea că, în calitate de expert desemnat să întocmească expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie în dosarul civil nr. x/109/2014* al Tribunalului Argeș, cu obiectivul de a stabili linia de hotar dintre comuna B, C și D, cu intenție, a omis să întocmească și varianta de delimitare administrativ teritorială, conform proceselor verbale de delimitare întocmite în perioada 1970-1972, în baza Legii nr. 12/1968 și a Ordinului emis în baza aceleiași legi, prezentând instanței de judecată concluzii incomplete și neadevărate, prin raportul de expertiză din data de 15.02.2017, cu toate că a avut la dispoziție documentația necesară (respectiv procesele verbale de delimitare din perioada 1970-1972, cu schițele de hotar dintre UAT B și UAT C, procesul-verbal întocmit la 15.09.1971, schița cu descrierea punctelor și liniilor de hotar din 1971), de care nu a ținut cont și pe care nu le-a transpus în raportul de expertiză.

Față de situația de fapt reținută în cauză și pe baza probatoriului administrat, instanța de apel a stabilit că, în drept, fapta inculpatului A întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C.pen.

În aceste coordonate, având în vedere baza factuală reținută în cauză de instanța de apel, Înalta Curte constată că fapta inculpatului A se circumscrie elementelor de tipicitate a infracțiunii prevăzute de art. 273 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C.pen.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen.., Înalta Curte a respins, recursul în casație declarat de inculpatul A împotriva deciziei penale nr. x din 22 martie 2022 a Curții de Apel Pitești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. x/280/2020.