ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4953/2022

Ședința publică din data de 27 octombrie 2022

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 08.03.2022, reclamantul reclamantul A. a solicitat, în contradcitoriu cu pârâții Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în regim de compensare 100% a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică Glioblastom.

Prin sentința civilă nr. 690 din 4 aprilie 2022, Curtea a respins excepțiile invocate de pârâți, ca neîntemeiate.

A admis cererea de ordonanță președințială și a obligat pârâții să asigure reclamantului medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei sentințe, pârâții Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România au formulat, fiecare, recurs, solicitând, în esență, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, și, pe fond, respingerea cererii de ordonanță președințială, ca neîntemeiată.

În cursul regularizării cererii de recurs, la data de 24.06.2022, s-a formulat cerere de introducere în cauză a moștenitorilor intimatului-reclamant, respectiv B., C. și D., cerere respinsă în ședința publică de azi.

Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., va analiza, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant, invocată de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, absolută și peremptorie, care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului. Potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință pe tot parcursul procesului.

Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că intimatul-reclamant a decedat la data de 22.05.2022, conform certificatului de deces depus în copie la dosar de moștenitorii acestuia .

Avându-se în vedere obiectul prezentei acțiuni, respectiv acordarea, pe cale de ordonanță președințială, a unui medicament în regim compensat, se reține că vizează un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moștenitorii reclamantului defunct, stingându-se odată cu încetarea capacității de folosință a titularului, respectiv la moartea acesteia.

În concluzie, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte, în temeiul art. 496 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 690 din 4 aprilie 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Respinge acțiunea reclamantului A. ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 27 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.