ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4882/2022

Ședința publică din data de 25 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 30.03.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Președintele României,B., prin Administrația Prezidențială, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului să emită un decret prin care să se menționeze faptul că dintr-o regretabilă și impardonabilă eroare judiciară săvârșită de către reprezentanții Biroului juridic al Administrației Prezidențiale, articolele 41-44 din Decretul nr. 195/16.03.2020 și articolele 60-66. din Decretul nr. 240/14.04.2020 sunt declarate ca ilegal și neconstituțional emise și ale căror consecințe juridice au afectat grav milioane de cetățeni care au avut vreo legătură cu actul justiției pe perioada stării de urgență (printre care se numără și reclamantul cu unele acțiuni în desfășurare la unele instituții juridice), datorită abuzurile comise de instituțiile juridice din România împotriva acelor cetățeni, prin aplicarea injustă a acelor înscrisuri ilegale și neconstituționale.

Hotărârea ce face obiectul recursului

Prin sentința civilă nr. 1672 din 16 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Președintele României prin Administrația Prezidențială, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței civile nr. 1672 din 16 noiembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a declarat recurs, fără a depune și motivele de recurs, menționând că își rezervă dreptul de a motiva recursul după redactarea și motivarea hotărârii recurate.

La data de 30.03.2022, recurentul - reclamant a depus la dosar o cerere de renunțare la judecată, solicitând instanței a lua act de aceasta.

Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă Administrația Prezidențială în calitate de reprezentantă a Președintelui României, domnul B. a depus punct de vedere, în cadrul căruia a solicitat a se lua act de cererea recurentului - reclamant de renunțare la judecarea recursului, raportat la dispozițiile art. 406 pct. 6 C. proc. civ., menținându-se hotărârea de fond, ca temeinică și legală.

Procedura de soluționare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererilor de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

În temeiul dispozițiilor art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului din data de 4.04.2022, a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 25.10.2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Cu privire la cererea de renunțare la judecata recursului. Soluția instanței de recurs.

Înalta Curte, având de analizat "cererea de renunțare la judecată", astfel cum a fost formulată de recurentul-reclamant, reține că procesul civil pornește la inițiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul și limitele procesului, iar asupra acestuia, în condițiile legii, are un drept de dispoziție, drept reglementat prin dispozițiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunțe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în ședința de judecată ori prin cerere scrisă.

Instanța constată că, în cauză, recurentul-reclamant A. a formulat cerere de renunțare întemeiată pe dispozițiile art. 406 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat "Reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă."

Înalta Curte reține deopotrivă aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 9 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziție al părților, dispoziții în conformitate cu care obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, iar partea poate oricând renunța la judecată, în condițiile legii.

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd următoarele: "Judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

Manifestarea de voință în sensul renunțării la judecarea căii de atac exercitate este un act de dispoziție, o desistare a recurentului-reclamant, prin care aceasta achiesează la hotărârea instanței de fond.

Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentului, care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Această manifestare de voință este neîndoielnică și neechivocă, astfel că, în aplicarea principiului disponibilității, Înalta Curte urmează să ia act de renunțarea recurentului-reclamant la judecata recursului exercitat în cauză.

Prin urmare, având în vedere acordul expres al intimatei-pârâte cu privire la cererea de renunțare formulată de recurentul-reclamant, reținând deopotrivă, că renunțarea este un act de dispoziție unilateral și irevocabil, dând eficientă principiului disponibilității, instanța va lua act de renunțarea recurentului la judecata recursului.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 406 alin. (6) C. proc. civ., republicat, urmează ca Înalta Curte să ia act de renunțarea recurentului A. la judecata recursului declarat împotriva sentinței civile nr. 1672 din 16 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 406 C. proc. civ. ia act de renunțarea recurentului A. la judecata recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 1672 din 16 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 25 octombrie 2022.