ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.10.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4837/2022

HOTĂRÂRE
20.10.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4837/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 20 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 03 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu București, a solicitat:

- anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020, corespunzător poziției nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista nr. 5 a solicitanților respinși în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, analizată în ședința Comitetului director al AFM din data de 11 iunie 2020 - publicată la 11 iunie 2020;

- anularea în totalitate a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020, corespunzător poziției nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestațiilor respinse depuse de către solicitanți - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, analizată în ședința Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020;

- obligarea autorității pârâte să emită un nou act administrativ prin care să admită cererea reclamantei de finanțare în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională.

Prin sentința civilă nr. 134 din 16 decembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu și a anulat actul administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziției nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, și actul administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziției nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestațiilor respinse depuse de către solicitanți - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, analizată în ședința Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

Împotriva sentinței civile nr. 134 din 16 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată.

Recurenta-pârâtă a învederat, în esență, că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 18, ale art. 21 lit. e), h) și i), precum și ale art. 33 alin. (12) din Ghidul de finanțare.

Astfel, documentele depuse de reclamanta-intimată la instalator, respectiv extrasul de carte funciară aferent imobilului pe care se dorește implementarea proiectului, precum și certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local emis pe numele solicitantului, de autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are domiciliul, au fost încărcate de către acesta în aplicația informatică în data de 06 noiembrie 2019, dată la care documentele nu mai erau în termenul de valabilitate.

Recurenta-pârâtă a susținut că instanța de fond nu a avut în vedere aplicarea cu precădere a dispozițiilor legii speciale, în cazul de față Ghidul de finanțare al Programului, care prevede în mod expres criteriile pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ pentru a putea fi eligibil în cadrul programului pentru care solicită finanțare. În opinia sa, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile legii generale, ci dispozițiile legii speciale, respectiv ale Ordinului ministrului mediului nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională - Casa Verde Fotovoltaice care, la art. 7 alin. (1) lit. y), dispune că este "solicitant eligibil - persoana fizică care îndeplinește cumulativ criteriile de eligibilitate și depune la instalatorul validat documentele obligatorii prevăzute în ghid". Prin urmare, în sarcina solicitantului finanțării se instituie o obligație pozitivă de a depune documentația aferentă cererii cu respectarea criteriilor si cerințelor prevăzute de legea speciala (Ghidul de finanțare) în caz contrar, atrăgându-se respingerea dosarului de finanțare.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15 februarie 2021, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând, în esență, apărările formulate în fața instanței de fond.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu este nefondat, reținând următoarele considerente:

Motivul de casare invocat de recurentul-pârât este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., potrivit căruia, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Înalta Curte, constatând că recurentul-pârât reia în esență apărările învederate și în fața instanței de fond, apreciază caracterul legal și temeinic al sentinței, prin raportare la probatoriul administrat și la dispozițiile legale incidente.

Astfel, la data de 06 septembrie 2019, pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat pe pagina sa de internet demararea Programului denumit "Casa Verde Fotovoltaice", începând cu data de 10 septembrie 2019. La data anunțată, Administrația Fondului pentru Mediu a suspendat înscrierile persoanelor fizice în programul menționat, în vederea efectuării unei analize a modului de funcționare a acestui proces, iar la data de 04 octombrie 2019 a anunțat printr-un comunicat de presă că data reluării înscrierilor în program va fi anunțată din timp pe site-ul instituției astfel încât persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documentele la instalatorii validați până la data de 10 septembrie 2019, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program.

Pentru a aplica în programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, reclamanta a apelat la societatea B. S.R.L., instalator validat de Administrația Fondului pentru Mediu cu nr. înregistrare cerere de validare 509/PF, înregistrată la data de 03 aprilie 2019. Toate documentele solicitate de Ghidul de Finanțare au fost depuse la instalatorul agreat la data de 06 septembrie 2019, ulterior acestea fiind înaintate de instalator către AFM, cererea de finanțare împreună cu celelalte documente fiind înregistrată la nivelul AFM cu nr. RO 21 -4668 - A..

Documentele depuse au fost analizate de Comisia desemnată de AFM, comisie care a decis respingerea cererii reclamantei de finanțare, aspect făcut public prin Lista nr. 5 a solicitanților respinși în cadrul Programului privind instalarea de sisteme fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, în ședința Comitetului director al AFM din 11 iunie 2020 - publicată la 11 iunie 2020.

În conformitate cu prevederile art. 23 din Ghid, reclamanta a formulat contestație la data de 12 iunie 2020. Contestația a fost respinsă de Administrația Fondului pentru Mediu Motivul, respingerii proiectului a constat în faptul că extrasul de carte funciară și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local nu mai erau valabile la data de 06 noiembrie 2019, respectiv data înregistrării cererii de finanțare în sistemul informatic.

Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anulare a actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziției nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, și a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziției nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestațiilor respinse depuse de către solicitanți - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, analizată în ședința Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

Soluționând acțiunea, instanța de fond a găsit întemeiate susținerile reclamantei privind nelegalitatea măsurii luate de către pârâtă, admițând în parte acțiunea acesteia, în sensul anulării actului administrativ emis de pârâtă la data de 11 iunie 2020 corespunzător poziției nr. 694, număr înregistrare RO 21 - 4668, și a actului administrativ emis de pârâtă la data de 04 august 2020 corespunzător poziției nr. 588, număr înregistrare RO 21 - 4668, titlu proiect A. din Lista contestațiilor respinse depuse de către solicitanți - persoane fizice în cadrul Programului privind instalarea sistemelor fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, analizată în ședința Comitetului Director al AFM din data de 04 august 2020 - publicată la 07 august 2020.

În cadrul criticilor subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut că sentința atacată a fost pronunțată de către instanța de fond cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor legale în raport de care a fost respins dosarul de finanțare înregistrat cu nr. unic RO 21 - 4668, criticând sentința de fond în ceea ce privește modalitatea de interpretare dată de prima instanță prevederilor Ghidului de finanțare aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1287/2018, referitoare la data înscrierii în aplicația informatică a cererilor de finanțare și a documentelor anexate, în opinia sa confuzia fiind evidentă cu privire la aplicabilitatea unor prevederi legale în speță.

Criticile recurentei-pârâte privind greșita aplicare de către instanța de fond a dispozițiilor art. 18, ale art. 21 lit. e), h) și i), precum și ale art. 33 alin. (12) din Ghidul de finanțare, sunt nefondate.

Contrar susținerilor recurentei-pârâte, Înalta Curte constată că, raportat la situația de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, instanța de fond a interpretat și a aplicat în mod corect dispozițiile legale incidente situației deduse judecății, soluția primei instanțe fiind pronunțată în conformitate cu legea aplicabilă în cauză, motiv pentru care va fi adoptată în consecință și de instanța de control judiciar.

În esență, chestiunea supusă analizei și asupra căreia părțile au opinii contrare, vizează data înscrierii în aplicația informatică a cererilor de finanțare și a documentelor anexate.

În opinia recurentei-pârâte, analiza valabilității documentelor aferente cererii de finanțare nu ar trebui făcută exclusiv prin raportare la momentul depunerii dosarului de finanțare la instalator, ci, în raport de data la care dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicația informatică de instalatorul validat.

În schimb, intimata-reclamantă a solicitat să se constate că, în raport de data de 06 septembrie 2019, când a înregistrat cererea de finanțare la instalatorul validat, documentele aferente cererii de finanțare, solicitate prin Ghid, se aflau în termenul de valabilitate.

Potrivit art. 8 din Ghidul de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, aprobat prin Ordinul nr. 1287/2018, etapele programului sunt următoarele: a) publicarea pe pagina de internet a Autorității a informațiilor necesare demarării programului; b) validarea, încheierea contractelor cu instalatorii și publicarea listei acestora; c) înscrierea solicitanților, rezervarea sumelor aferente finanțării și aprobarea solicitanților; d) obținerea ATR (n.r. aviz tehnic de racordare) și încheierea contractelor de finanțare nerambursabilă; e) implementarea proiectului; f) decontarea și plata sumelor solicitate de către instalatorii validați; g) monitorizarea beneficiarilor final.

Art. 18 din același Ghid prevede că: (1) Înscrierea solicitantului se face la unul dintre instalatorii validați care au încheiat contract de participare cu Autoritatea, în limita fondurilor alocate regiunii în care se află imobilul pe care se implementează proiectul. (2) Instalatorul validat care a încheiat contractul de participare efectuează înscrierea solicitantului cu condiția depunerii de către acesta a tuturor documentelor prevăzute în ghid. (3) Înscrierea solicitantului în cadrul programului constă în:

a) identificarea solicitantului și analiza conformității documentelor prezentate cu condițiile impuse prin ghid; b) introducerea în aplicația informatică a următoarelor date...; c) scanarea de către instalator a documentelor prevăzute la art. 21 și introducerea lor în aplicația informatică în format pdf, ulterior stabilirii conformității acestora; d) rezervarea sumelor aferente finanțării fiecărui solicitant care întrunește condițiile referitoare la conformitatea documentelor.

Reclamanta a respectat pașii procedurali impuși de normele legale incidente, aceasta depunând cererea de finanțare la instalatorul validat B. S.R.L. în data de 06 septembrie 2019, urmând ca procedura de înscriere în sistem să fie realizată, potrivit art. 18 alin. (1) și alin. (2) anterior citate, de instalatorul autorizat. Însă, procedura concretă de înscriere nu a putut fi finalizată prin introducerea de instalator a datelor în aplicația informatică potrivit art. 18 alin. (3) pct. c), întrucât, chiar din prima zi de utilizare, platforma informatică nu a mai putut fi accesată, fiind suspendate înscrierile și reluate la data de 06 noiembrie 2019, care este și data finalizării înscrierii cererii reclamantei în sistem, aspect necontestat în cauză.

Cum intimata-reclamantă a înregistrat la instalatorul validat cererea sa de finanțare, împreună cu documentele aferente solicitate de Ghidul de finanțare, la data de 06 septembrie 2019, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, nu se poate susține cu suficient temei că nu au fost respectate termenele privind valabilitatea documentelor, împrejurările de fapt și de drept invocate de reclamantă susținând conformitatea procedurii urmate în concret și lipsa oricărei culpe în depunerea documentației în condițiile date.

Art. 7 alin. (1) lit. c) din Ghidul de finanțare din data de 05 decembrie 2018, aprobat prin Ordinul nr. 1287 din 05 decembrie 2018, emis de Ministerul Mediului, definește "aplicația informatică" ca fiind un "software administrat și pus la dispoziție gratuit de către Autoritate, având dublu rol, de gestionare a bugetului alocat programului și de stocare și verificare a informațiilor privind beneficiarii finali înscriși".

Așa cum rezultă din aceste prevederi, aplicația informatică în care trebuie încărcate cererile de finanțare și documentele aferente, de către instalatorul validat, este pusă la dispoziție gratuit, fiind administrată de către Autoritate, în speță Administrația Fondului pentru Mediu, astfel că deficiențele de funcționalitate a acestei aplicații și imposibilitatea accesării ca urmare a suspendării înscrierilor în Programul în discuție, care au generat, implicit, imposibilitatea încărcării efective a documentelor în sistem, nu-i pot fi imputate intimatei-reclamante, care și-a îndeplinit obligația de a depune cererea de finanțare și documentele aferente cu respectarea termenului legal.

În acest sens Înalta Curte reține dispozițiile art. 39 din Ghid, potrivit cărora:

"Dacă din motive legate strict de Autoritate (de exemplu, dar fără a se limita, la disfuncționalități ale aplicației informatice) terții se află în imposibilitatea obiectivă de a-și respecta termenele impuse prin prezentul ghid, atunci respectivele termene se vor prelungi cu perioada aferentă întârzierii. Aceste decalări nu exonerează AFM de îndeplinirea obligațiilor asumate față de terți prin alte acte de natură juridică."

În consecință, nu pot fi primite susținerile recurentei-pârâte în sensul că valabilitatea documentelor din dosarul de finanțare ar trebui analizată la momentul înscrierii solicitantului în program, respectiv data introducerii în aplicația informatică a cererii de finanțare și a actelor anexe, câtă vreme din cuprinsul prevederilor legale incidente nu rezultă în mod neîndoielnic că aceasta este voința legiuitorului.

Dimpotrivă, prevederile legale citate anterior reflectă fără putință de tăgadă faptul că legiuitorul a prevăzut obligativitatea prelungirii termenelor impuse prin Ghid, tocmai pentru a reglementa situația imposibilității obiective de respectare a acestora, enunțând cu caracter exemplificativ ipoteza disfuncționalității aplicației informatice.

Așadar, instanța de control judiciar nu poate valida alegația recurentei-pârâte potrivit căreia data înscrierii în program se identifică cu momentul introducerii în aplicația informatică a documentelor depuse în dosarul de finanțare și că, în raport de data reluării procedurii de înscriere din 06 noiembrie 2019, când dosarul intimatei-reclamante a fost introdus în aplicația informatică de către instalatorul validat, extrasul de carte funciară eliberat la data de 03 septembrie 2019 și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local eliberat la data de 03 septembrie 2019, nu mai erau în termenul de valabilitate de 30 de zile, deoarece reflectă propriul demers interpretativ al cadrului normativ aplicabil în speță, în vederea obținerii soluției favorabile pretinse, fără a susține însă motivul de nelegalitate invocat.

Sub acest aspect se impune a fi avute în vedere comunicatul de presă din data de 04 octombrie 2019, în care chiar Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că "data reluării înscrierilor în Program va fi anunțată din timp pe site-ul instituției astfel încât persoanele fizice care nu au depus și nu au înregistrat documentele la instalatorii validați până în data de 10 septembrie, să aibă timpul necesar constituirii dosarului în vederea înscrierii în Program", precum și comunicatul de presă emis de aceeași autoritate la data reluării programului din 06 noiembrie 2019, potrivit căruia "toate documentele înregistrate cu succes în aplicația informatică, precum și cele înregistrate în registrul instalatorilor care nu au fost încărcate în aplicație până la momentul suspendării accesului în aplicația informatică, sunt acceptate de Administrația Fondului pentru Mediu ca fiind depuse în termen, în vederea analizării".

Relativ la importanța acestor comunicate, sunt de reținut dispozițiile art. 38 din Ghid, conform cărora:

"(1) Toate datele, informațiile, instrucțiunile, comunicatele și alte documente relevante în legătură cu programul se publică pe pagina de internet a Autorității, www.x.ro, la secțiunea Programe de finanțare. (2) Singurele date, informații și instrucțiuni valabile prezentate în mass-media referitoare la program sunt cele transmise sub forma comunicatelor de presă de către Autoritate și/sau autoritatea publică centrală pentru protecția mediului".

Or, în cauza de față, recurenta-pârâtă nu a dat eficiență acestor dispoziții legale, ci, dimpotrivă, a procedat la analiza documentelor dosarului de finanțare întocmai ca și cum reclamanta s-ar fi adresat cu o nouă cerere, cu o documentație provenind din luna septembrie 2019, fără a ține cont de faptul că procedura era suspendată în perioada respectivă și că valabilitatea documentației anterioare a fost antamată chiar de către autoritate prin comunicatul emis în aplicarea art. 39 din Ghid.

Prin urmare, nu se confirmă criticile recurentei-pârâte subsumate motivului de casare constând în încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, prima instanță stabilind în mod corect că pârâta nu putea aprecia ca nefiind valabile cele două înscrisuri menționate, respectiv: extrasul de carte funciară și certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul local, înregistrate de reclamantă cu respectarea termenelor legale, în contextul acțiunii de suspendare a înscrierilor, dispusă de pârâtă, și a mențiunilor făcute de aceasta în comunicatele de presă din data de 04 octombrie 2019 și din data de 06 noiembrie 2019, enunțate supra.

Nu în ultimul rând, referitor la criticile recurentei-pârâte potrivit cărora instanța de fond nu ar fi avut în vedere aplicarea cu precădere a dispozițiilor legii speciale, în cazul de față Ghidul de finanțare al Programului, aplicând dispozițiile legii generale, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, în condițiile în care din cuprinsul considerentelor decizorii ale sentinței atacate rezultă fără echivoc că judecătorul fondului s-a raportat în exclusivitate la prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională - Casa Verde Fotovoltaice.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificat motivul de casare a sentinței prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Fondului pentru Mediu împotriva sentinței civile nr. 134 din 16 decembrie 2020 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 octombrie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-03-25
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1907/2021
Ședința publică din data de 25 martie 2021 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată sub nr. x/202
ÎCCJ 2022-03-03
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1283/2022
Ședința publică din data de 03 martie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția Contencios sub nr. x/20
ÎCCJ 2022-04-05
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2046/2022
Ședința publică din data de 5 aprilie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bu
ÎCCJ 2022-10-28
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5008/2022
Ședința publică din data de 28 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 22.12.2020, pe rolul Curți
ÎCCJ 2023-03-14
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1416/2023
negativ de competență între Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Brașov, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți
Sursă