Decizia nr. 2461/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva sentinței nr. 9668/2020 a Judecătoriei Brașov

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, la 21 iulie 2020, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. S.R.L., au solicitat instanței rezoluțiunea promisiunii de vânzare - cumpărare autentificată de B.I.N. D. sub nr. x/2019 și obligarea pârâtei la plata sumei de 57.713 RON, reprezentând avans, și a sumei de 5.000 euro cu titlu de daune interese.

Hotărârea pronunțată în declinarea de competență Prin sentința civilă nr. 9668 din 11 decembrie 2020, Judecătoria Brașov a admis excepția de necompetență materială și a declinat cererea de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Brașov.

Hotărârea pronunțată în primă instanță de tribunal Prin sentința civilă nr. 92S din 8 aprilie 2021, Tribunalul Brașov, secția I civilă a respins cererea de chemare în judecată. Această hotărâre a fost atacată cu apel de către reclamanții A. și B..

Hotărârea pronunțată în apel de curtea de apel Prin decizia civilă nr. 1374/Ap din 4 noiembrie 2021, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins apelul și a obligat apelanții A. și B. la plata sumei de 1.500 RON cheltuieli de judecată către intimata S.C. C. S.R.L.

Recursul exercitat în cauză Decizia de apel a făcut obiect al recursului promovat de reclamanții A. și B.. Aceștia au solicitat, în temeiul motivului de nelegalitate înscris în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea deciziei de apel și trimiterea pricinii spre rejudecare.

Apărările formulate în recurs Intimata S.C. C. S.R.L. a primit cererea de recurs, însă nu și-a exprimat poziția procesuală prin formularea unei întâmpinări. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând recursul în raport de excepția netimbrării, a cărei analiză este prioritară conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ., iar alin. (2) stipulează că, în cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. De asemenea, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al aceluiași articol statuează că instanța va pune în vedere reclamantului, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. În același timp, prevederile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. dispun că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru conform legii. Lipsa mențiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și neîndeplinirea cerințelor prevăzute de alin. (2) sunt sancționate, potrivit alin. (3) al art. 486 din cod, cu nulitatea. În speță, Înalta Curte constată că prin adresele emise la 4 mai 2022 și comunicate la 10 mai 2022 (la domiciliul procesual al recurenților indicat în cererea de recurs) potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosar, li s-a adus la cunoștință recurenților obligația de a achita, în solidar, taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.787,35 RON, datorată pentru soluționarea recursului contra deciziei civile nr. 1374A din 4 noiembrie 2021, în baza dispozițiilor art. 24 alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013. Recurenții nu s-au conformat dispoziției instanței, neachitând taxa judiciară de timbru pusă în sarcina lor și nici nu au formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, respectiv de reexaminare a cuantumului sumei puse în vedere. Totodată, aspectul nedepunerii taxei a fost verificat și la finalizarea ședinței de judecată, moment la care s-a constatat că nu a fost transmisă la dosarul cauzei dovada achitării sumei de 1.787,35 RON, așa cum reiese din referatul întocmit de grefierul de ședință în urma verificărilor la registratura și arhiva secției I civile a instanței supreme. Întrucât până la prezentul termen, recurenții nu au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în speță devin incidente dispozițiile legale anterior menționate privind sancțiunea anulării cererii pentru nerespectarea obligației legale de a timbra, astfel cum a fost stabilită în sarcina recurenților de către instanță. Având în vedere soluția pronunțată, în aplicarea prevederilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., se va admite cererea formulată de intimata S.C. C. S.R.L., de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariul de avocat solicitat în această fază procesuală. Înalta Curte apreciază însă că suma pretinsă, în cuantum de 6.000 RON, probată cu chitanțele de la dosar, este nepotrivit de mare față de complexitatea speței, ținând seama că pricina a fost soluționată pe excepție și de faptul că intimata nu a formulat întâmpinare, urmând a o reduce la 1.000 RON în temeiul dispozițiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE,