ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1850/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1850/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 13 octombrie 2022
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă la data de 10.04.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând anularea Deciziei de invalidare nr. x/26.11.2019 și obligarea pârâtelor la acordarea de despăgubiri bănești potrivit cu Standardele Internaționale de Evaluare, precum și a obligațiilor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamantul a arătat că solicită daune materiale și morale de 300.000 euro pentru suferința suportată din 1992, când mătușa sa, care era în viață a solicitat Primăriei Târgu Jiu restituirea imobilului.
Sentința tribunalului
Prin sentința civilă nr. 83 de la 06 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și, pe cale de consecință, s-a respins cererea formulată în contradictoriu cu această pârâtă; a fost respinsă acțiunea reclamantului A., ca neîntemeiată.
Decizia curții de apel
Prin decizia nr. 15 din 20 ianuarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a fost constatat perimat apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 83 de la 06 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă.
Recursul
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat recurs.
În motivarea căii de atac, a făcut o succintă prezentare a situației de fapt, susținând că pârâta ANRP nu a calculat corect drepturile ce i se cuvin.
În raport de acest fapt, apreciază că nu îi sunt respectate drepturile garantate de Constituția României, iar speța sa nu este rezolvată de instanțe.
II. Considerentele Înaltei Curți
Asupra excepției nulității recursului, reține următoarele:
Potrivit art. 496 alin. (1) C. proc. civ., soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs sunt de admitere a căii de atac, de respingere, de anulare sau de perimare.
Nulitatea la care face referire textul de lege este reglementată de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., care prevede că mențiunile privitoare la nume prepune sau domiciliu, la indicarea hotărârii atacate sau motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.
De asemenea, cu nulitatea va fi sancționată și cererea de recurs care este tardiv formulată, în raport de soluțiile pe care le poate pronunța instanța de recurs, anterior redate și de art. 185 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând excepția tardivității cererii de recurs, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare.
Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiași articol se prevede expres că atunci, când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul și nici ziua când acesta se împlinește.
În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 15 a fost pronunțată la data de 20 ianuarie 2022, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 27 ianuarie 2022.
Cererea de recurs a fost expediată prin poșta electronică la data de 17 februarie 2022, dosarul de recurs.
Având în vedere dispozițiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., menționate anterior, referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reține că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depășirea termenului legal.
Potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Pentru aceste considerente, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depășit, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat în cauză, întrucât este tardiv formulat.
Asupra nulității recursului, din perspectiva neîncadrării criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.
Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., susținerile formulate pe calea recursului trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea recurată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
Prin decizia nr. 15/2022, Curtea de Apel Craiova a constatat perimat apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 83 de la 06 aprilie 2021, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă.
În cuprinsul cererii de recurs nu se regăsește nicio critică referitoare la soluția de constatare a perimării apelului, dispusă prin decizia recurată sau la argumentele reținute de instanță în fundamentarea acestei soluții.
Înalta Curte constată că susținerile exprimate de recurent vizează fondul litigiului dedus judecății, acesta susținând că instanțele nu i-au soluționat litigiul, prin care a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul situat în Târgu Jiu.
Înalta Curte reamintește că motivarea recursului implică obligația părții de a arăta, în concret, în ce constă greșeala instanței care a pronunțat hotărârea atacată din perspectiva motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., raportat la argumentele pe care instanța și-a întemeiat soluția, exigență care nu este îndeplinită în speța de față în ceea ce privește afirmațiile din recurs.
Prin urmare, cum aspectele invocate de recurent nu se grefează pe conținutul deciziei atacate, și cum, în cauză, nu pot fi reținute din oficiu motive de ordine publică în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va dispune anularea recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 15 din 20 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.