ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 852/2022

Ședința publică din data de 15 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, sub nr. x/2018, reclamantul A., a chemat în judecată în calitate de pârâți Consiliul Superior al Magistraturii, B. și C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună desființarea rezoluțiilor nr. x/2018 din 12.06.2018 și nr. x/2018 din 26.10.2018 din dosarul ce se afla la CSM cu probe conform art. 47 (6) b din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le consideră nelegale si netemeinice și în consecință nule de drept conform art. 174-179 C. proc. civ. si conform art. 49 din Legea 317/2004 privind CSM respectiv art. 28 din Legea 554/2004. De asemenea, a solicitat să se dispună trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare in judecata instanței disciplinare a CSM.

Prin sentința civilă nr. 1916 din data de 04 iunie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității și, pe fond, a respins acțiunea ca neîntemeaită.

Împotriva sentinței civile nr. 1916 din data de 04 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ, a declarat recurs reclamantul A..

Intimata - pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Examinând cu prioritate excepția tardivității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte contată că aceasta este întemeiată, iar recursul este tardiv formulat, pentru următoarele considerentele

În raport cu dispozițiile art. 487 C. proc. civ., se constată că recursul a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispozițiilor art. 485 din C. proc. civ., "termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel", iar art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 arată că "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."

Or, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant a declarat recurs la data de 26.10.2019, în condițiile în care sentința recurată a fost comunicată acestuia la data de 07.10.2019 și, față de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termenul în care legea procedurală permitea declararea recursului în cauză, s-a împlinit la data de 23.10 .2017.

Având în vedere că, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, ultima zi în care se putea înregistra cererea de recurs este data de 23.10.2017.

Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.

Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel încât în temeiul art. 496 alin. (1) cod păroc.civ. va respinge recursul ca tardiv .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1916/2019 din 4 iunie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal-Veche, ca tardiv.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 februarie 2022.