ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 35/2021

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în contradictoriu cu Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a solicitat suspendarea executării Notei de constatarea a neregulilor nr. 2410/2017, anularea acesteia, precum și a Deciziei nr. 801/2017.

Prin sentința civilă nr. 1713 din 05 aprilie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

A anulat în parte Decizia nr. 801/31.05.2017 și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 2410/27.03.2017, în sensul că a redus valoarea corecției financiare de la 10% la 5%.

A admis în parte cererea de suspendare a executării, respectiv pentru suma de 3.651,63 RON.

A respins în rest acțiunea.

Împotriva acestei hotârâri, a declarat recurs reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Referitor la recursul formulat împotriva soluției date cererii de suspendare, recurenta reclamantă a arătat că, în calitate de agenție de finanțare a cercetării, similar cu agenții internaționale de prestigiu, organizează competiții și ulterior monitorizează implementarea proiectelor acceptate la finanțare. Prin programele din PNCDI III coordonate, gestionează aproximativ 22% din fondurile publice alocate activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

Recurenta a apreciat că, raportat la modul de finanțare și competențele sale, lipsa unei suspendări a actului de creanță contestat ar fi de natură să conducă la imposibilitatea punerii în aplicare a prevederilor legale specifice activității A., împrejurare ce se încadrează în noțiunea de argumente "bine justificate".

Totodată, recurenta a considerat că și condiția existenței pagubei iminente este îndeplinită în cauză, întrucât modul de finanțare a instituției reclamante este cel de tip finanțat de la bugetul de stat, în mod direct și/sau prin fonduri atrase, recurenta fiind o instituție publică care nu realizează profit. Prin urmare, orice sumă pe care recurenta ar putea fi obligată să o achite fără o hotărâre judecatoareasca definitivă, ar genera în mod automat periclitarea activității instituției și implicit ar atrage alte sancțiuni legale și financiare ce ar putea fi dispuse de alte instituții abilitate ale statului, fapt ce ar periclita, în cele din urmă un întreg sistem de administrare și finanțare a domeniului cercetării la nivel național.

Pe fondul cauzei, recurenta reclamantă a susținut că deficiențele constatate la procedura de achiziție publică privind acordul cadru nr. 35 din 03.08.2012 sunt tendențioase și nefondate.

Cu privire la cerința ISO, recurenta a arătat că documentația de atribuire a fost verificată de către ANRMAP, fiind respinsă de 4 ori (respectiv Fișa de date nr. x respinsă în data de 29.02.2012, Fișa de date nr. x respinsă în data de 19.03.2012, Fișa de date nr. x respinsă în data de 11.04.2012, Fișa de date nr. x respinsă în data de 03.05.2012), iar ANRMAP a avut observații/completări privind Nota justificativa privind cerințele minime de calificare și selecție nr. 35 din 16.01.2012, dar la nicio respingere nu a avut în vedere includerea justificării certificatului ISO 9001 în cadrul notei, deoarece, potrivit art. 8 din H.G. nr. 925/2006, se elaborează o notă justificativă atunci când se impun cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) O.U.G. nr. 34/2006 situația economică și financiară și lit. d) capacitatea tehnică și/sau profesională. Or, nota justificativă privind cerințele minime de calificare și selecție nr. 35 din 16.01.2012 cuprinde toate aceste informații.

Solicitarea privind standardele de asigurare a calității se regăsesc la art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru care însă nu exista obligativitatea de a fi menționate în Nota justificativă privind cerințele minime de calificare și selecție.

Mai mult, conform principiului transparenței, toate cerințele minime de calificare și selecție au fost precizate în cadrul Documentația de atribuire nr. 38 din 21.01.2012, precum și în cadrul anunțului de participare. La capitolul Standarde de asigurare a calității se menționează cerința privind prezentarea certificatului ISO 9001 sau echivalent, recurenta urmărind să minimalizeze riscul de a achiziționa servicii slab calitative.

Chiar și prima instanță a înteles faptul că nu este o cauză gravă, nefiind produs vreun prejudiciu, introducerea cerinței ISO 9001. La fel nici ANRMAP nu au avut obiecțiuni cu privire la cerință, în condițiile în care este vorba despre o obligație a fiecărei agenții care comercializează bile, să dețină acest certificat.

În ceea ce privește răspunsurile la clarificări, răspunsurile ofertanților B. și C. S.R.L. la solicitările de clarificare sunt înregistrate la sediul A., iar numerele de înregistrare au fost scrise pe plic. Recurenta a atașat dovezi în acest sens.

Referitor la oferta tehnică C., modelul de Acord-cadru a fost prezentat în anunțul de participare, iar ofertanții, prin depunerea ofertei și participarea la procedură, și-au însușit și acceptat toate condițiile autorității contractante inclusiv formatul Acordului-Cadru.

Procedura de atribuire servicii transport aerian a fost selectată în vederea verificării aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică de către Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice în baza Deciziei de verificare nr. 926/135357/10.12.2012.

Observatorii UCVAP desemnați prin decizia de verificare au fost prezenți la ședința de deschidere a ofertelor, la toate ședințele de evaluare, precum și la ședința privind întocmirea raportului procedurii. În cazul în care legislația ar fi fost încălcată de către membrii comisiei de evaluare, observatorii UCVAP ar fi menționat aceste aspecte în procesele-verbale de evaluare și în raportul procedurii, însă toate documentele precizate sunt semnate cu mențiunea "Fără observații, cu privire la respectarea aspectelor procedurale".

Prin urmare, în mod greșit a reținut instanța de fond că din probele depuse lipsesc documente din caietul de sarcini.

Cu privire la oferta D., recurenta a arătat că în urma etapei de licitație electronică, toți ofertanții au prezentat un preț (taxa de serviciu) 0.01 RON, fără TVA.

Potrivit Fișei de date cap. II 1.4. Informații privind acordul- cadru - Acord-cadru cu 3 agenți economici și cap. IV.4.2. Modul de prezentare a propunerii financiare, în cazul în care, după finalizarea etapei de licitație electronică vor exista prețuri egale, Autoritatea contractantă va solicita operatorilor economici în cauză, noi propuneri financiare, care se vor depune în plic închis, la sediul acesteia.

Comisia de evaluare a transmis solicitarea privind reluarea competiției, această reluare fiind doar o formalitate, deoarece 0,01 RON este cel mai mic preț posibil.

Ofertanții E. S.R.L., C. S.R.L. si B. S.R.L. au răspuns solicitării de reofertare indicând același preț prezentat în etapa finală de licitație electronică, respectiv prețul (taxa de serviciu de 0,01 RON, fără TVA). D. a prezentat un preț de 0.001 RON.

Această eroare este inclusă în cadrul viciilor de formă în sensul art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006.

Informația privind prețul pentru taxa de serviciu este susținută în mod neechivoc și de alte documente prezentate de ofertant, respectiv etapa finală de licitație electronică, unde prețul ofertat de D. S.R.L. este de 0,01 RON, fără TVA.

Comisia de evaluare nu a creat niciun avantaj, având în vedere că, în urma raportului de atribuire, A. a încheiat acordul-cadru cu toți ofertanții, care au beneficiat de un sistem concurențial, corect și transparent pentru procedurile de reofertare, contractul subsecvent urmând a fi încheiat cu operatorul economic raportat la prețul cel mai scăzut al valorii totale al biletelor solicitate în invitația de participare la reofertare, și nu doar la valoarea Taxei de Serviciu.

Recurenta a precizat că procedura de atribuire servicii transport aerian a fost selectată în vederea verificării aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică de către Ministerul Finanțelor Publice - Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice în baza Deciziei de verificare nr. 926/135357/10.12.2012.

În final, referitor la depășirea perioadei de evaluare, recurenta reclamantă a arătat că termenul între data deschiderii ofertelor, respectiv 21.06.2012, și data întocmirii Raportului procedurii de către comisia de evaluare, adică data stabilirii ofertelor câștigătoare, respectiv 04.07.2012, este de 14 zile. Raportul procedurii (în care se precizează data întocmirii: 04.07.2012) semnat și asumat de către comisia de evaluare a fost transmis spre aprobare către Directorul General UCVAP și, ulterior, către Directorul General A.. În urma aprobărilor și obținerii semnăturilor, s-au transmis comunicările rezultatului către ofertanți.

Prin urmare, perioada evaluării ofertelor în cadrul procedurii de atribuire servicii de transport aerian este de 14 zile, iar termenul de 20 zile prevăzut de art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu a fost depășit.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Cu privire la recursul formulat împotriva soluției date cererii de suspendare, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, hotărârea prin care se pronunță suspendarea poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă că hotărârea atacată a fost comunicată reclamantei Unitatea executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării la data de 11 septembrie 2018, iar recursul a fost declarat la data de 25 septembrie 2018, când cererea de recurs a fost înregistrată la Curtea de Apel București, deși, conform dispozițiilor citate, termenul în care legea permitea exercitarea căii de atac s-a împlinit la data de 17 septembrie 2018.

Conform dispozițiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Potrivit art. 186 din C. proc. civ.:

"(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.

(2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.

(3) Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanța competentă să soluționeze cererea privitoare la dreptul neexercitat în termen."

Cum în cauză recurenta reclamantă Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii de atac, se va constata că recursul declarat de aceasta împotriva soluției privind suspendarea actului contestat este tardiv formulat, cu depășirea termenului legal instituit de dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, și se va respinge ca atare.

Referitor la recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării împotriva sentinței civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu privire la soluția dată acțiunii în anulare, Înalta Curte reține că între Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane", în calitate de ordonator de credite, și reclamanta Unitatea executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul de finanțare nr. x, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat "Pregătiți pentru a inova, pregătiți pentru a răspunde mai bine nevoilor locale. Calitate și diversitate a universităților din România".

În executarea acestui proiect, reclamanta a derulat o procedură de achiziție prin licitație deschisă prin acord cadru cu fază finală de licitație electronică offline, în vederea achiziționării de servicii de transport aerian de pasageri (rezervarea și emiterea de bilete pentru destinații interne și internaționale), fiind încheiat la data de 03.08.2012 Acordul - cadru nr. 35 cu S.C. D. S.R.L., S.C. C. S.R.L., S.C. E. S.R.L. și S.C. B. S.R.L.

În urma verificării suspiciunii de fraudă și a documentelor aferente contractului de finanțare nerambursabilă, a fost întocmită Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare stabilindu-se în sarcina reclamantei un debit de 7.157,21 RON, pentru următoarele deficiențe:

- în documentația de atribuire - fișa de date nr. 38/21.01.2012, s-a solicitat ISO 9001 sau echivalent, iar în Nota justificativă privind stabilirea criteriilor de calificare nr. 35/16.01.2012, nu se face nicio referire la cerințele ISO;

- solicitările de clarificări transmise de S.C. B. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 și de S.C. C. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 nu au fost înregistrate la sediul beneficiarului (nu au număr și dată de înregistrare), astfel că nu se poate verifica dacă s-au transmis în perioada precizată de comisia de evaluare;

- conform evidențelor din procesul-verbal de evaluare nr. x, oferta tehnică depusă, a operatorului economic S.C. C. S.R.L. nu face nicio referire la cap. III "Informații privind propunerile financiare și criteriul de atribuire" și cap. IV "Metodologia de lucru pentru atribuirea contractelor subsecvente"; se constată faptul că oferta tehnică a operatorului nu răspunde cerințelor exprese ale caietului de sarcini; comisia de evaluare nu a solicitat clarificări în acest sens operatorului economic; ofertă potențial neconformă;

- ofertantul S.C. D. S.R.L. ca răspuns la invitația de ofertare a prețului, indică prețul (taxa de serviciu) de 0,001 menționarea în litere "zero virgulă zero zero RON", fapt ce contravine fișei de date:

"Taxa de serviciu nu poate fi 0"; având în vedere că valoarea acestei taxe ofertate nu este reală, neexistând posibilitatea facturării unui preț cu mai mult de două zecimale, comisia de evaluare avea posibilitatea solicitării de clarificări; solicitarea de clarificări nu a fost făcută și oferta operatorului economic nu a fost descalificată, așa cum prevedea cerința eliminatorie din documentație, astfel că prin încheierea contractului cu ofertantul a cărui ofertă era potențial inacceptabilă, se consideră că a fost aplicat un tratament preferențial acelui ofertant;

- a fost depășit numărul de 20 de zile pentru evaluare, fără ca în dosarul de achiziție să se regăsească nota de prelungire a perioadei de evaluare; în termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare, pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire, în condițiile în care ofertantul respectiv îndeplinește criteriile de selecție și calificare impuse; doar în cazuri temeinic justificate autoritatea contractantă poate prelungi o singură dată perioada de evaluare.

Urmare a respingerii contestației formulate împotriva notei de constatare a neregulilor, instituția reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu soluționarea cererii de anulare a actelor administrative prin care s-a stabilit și menținut debitul de 7.157,21 RON.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamantei, apreciind că neregulile constatate în cauză nu au o gravitate accentuată, relevantă în acest sens fiind (fără a avea caracter exonerator) și împrejurarea că ANRMAP a aprobat conținutul documentației de atribuire, motiv pentru care a procedat la reducerea valorii corecției financiare de la 10/% la 5/%.

Prin recursul formulat împotriva acestei soluții pronunțate de prima instanță, recurenta reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., însă a expus critici care se încadrează în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., motiv pentru care sentința atacată va fi analizată numai din perspectiva acestui din urmă motiv de casare.

Referitor la omisiunea de a întocmi o notă justificativă pentru instituirea unei cerințe minime de calificare și selecție, recurenta a susținut că documentația de atribuire a fost verificată de ANRMAP, care nu a avut obiecțiuni cu privire la introducerea cerinței privind existența certificatului ISO 9001, în condițiile în care solicitarea privind standarde de asigurare a calității se regăsesc la art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006, astfel că nu există obligația de a fi menționate în Nota justificativă privind cerințele minime de calificare și selecție. De asemenea, cerința privind prezentarea certificatului ISO 9001 sau echivalent a fost menționată în documentația de atribuire, fiind respectat principiul transparenței.

Instanța de recurs constată că susținerile recurentei privind existența girului ANRMAP, ca element exonerator, sunt contrazise de dispozițiile art. 34

4

alin. (2) din H.G. nr. 457/2008 potivit cărora activitatea autorității de management nu e condiționată sub aspectul stabilirii corecțiilor financiare de concluziile la care au ajuns ANRMAP și UCVAP în exercitarea atribuțiilor reglementate de art. 34

2

din H.G. nr. 457/2008 raportat la art. 49 din O.U.G. nr. 34/2004, respectiv de art. 34

3

din H.G. nr. 457/2008.

Cu toate acestea, prima instanță în mod corect a reținut faptul că ANRMAP a aprobat conținutul documentației de atribuire, împrejurare de natură a cirscumstanția gravitatea faptelor reținute în sarcina reclamantei, cu consecința reducerii valorii corecției financiare de la 10/% la 5/%.

Nefondate sunt și susținerile recurentei cu privire la inexistența obligației de a întocmi o Notă justificativă întrucât cerința privind standardele calității se regăsește în enumerarea de la art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006.

Contrar susținerilor recurentei, prin introducerea cerinței referitoare la deținerea de către potențialii ofertanți a unui certificat ISO 9001, autoritatea contractantă a instituit un criteriu de calificare, în sensul art. 176 lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006.

Or, potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, "Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției."

Împrejurarea că recurenta reclamantă a menționat în documentația de atribuire cerința posedării de către potențialii ofertanți a certificatului ISO 9001, cu respectarea principiului transparenței, nu poate conduce la concluzia nerespectării prevederilor legale anterior citate, astfel că în situația concretă din speță era necesară întocmirea unei note justificative.

Nu pot fi primite nici criticile referitoare la omisiunea de a înregistra cu număr și dată la sediul beneficiarului solicitările de clarificări transmise de S.C. B. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012 și de S.C. C. S.R.L. sub nr. x/22.06.2012. Verificând actele depuse la dosarul de fond, instanța de control judiciar constată că în mod corect prima instanță a reținut lipsa copiilor plicurilor pe care reclamanta a susținut că le-a atașat cererii de chemare în judecată, pentru a demonstra că solicitările de clarificări au fost înregistrate la sediul A..

În ceea ce privește omisiunea autorității contractante de a solicita clarificări cu privire la oferta tehnică depusă de operatorul economic S.C. C. S.R.L., recurenta reclamantă a suținut că prin depunerea ofertei și participarea la procedură, toți ofertanții și-au însușit și acceptat toate condițiile autorității contractante, inclusiv formatul acordului cadru. Totodată, observatorii UCVAP desemnați să participe la procedură nu au semnalat existența vreunei nereguli.

Instanța de recurs constată, așa cum în mod corect a reținut și judecătorul fondului, că participarea la procedura de achiziție nu are semnificația unei acceptări tacite sau a întrunirii condițiilor din caietul de sarcini.

În condițiile în care din oferta S.C. C. S.R.L. lipsesc referiri la capitole întregi din caietul de sarcini, recurenta reclamantă trebuia să solicite clarificări, obligație ce decurge din interpretarea art. 36 alin. (2) și art. 35 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 potrivit căruia "Pe parcursul analizării și verificării documentelor prezentate de ofertanți, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceștia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, astfel cum sunt acestea prevăzute la art. 176 din ordonanța de urgență, sau pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate."

În continuare, Înalta Curte constată omisiunea autorității contractante de a solicita clarificări cu privire la oferta tehnică depusă de operatorul economic S.C. D. S.R.L., în condițiile în care acesta a indicat prețul (taxa de serviciu) de 0,001 RON.

Contrar susținerilor recurentei, nu este vorba de o simplă eroare materială în sensul art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, întrucât nu există informații anterioare în documentația de atribuire, prin raportare la care să se stabilească caracterul eronat al prețului de 0,001 RON.

Potrivit art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006 "viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire".

Or, recurenta nu invocă informații preexistente în documentația de atribuire, ci informații depuse ulterior, indicând ca element de referință prețul propus în etapa finală de licitație electronică.

Susținerea recurentei în sensul că nu s-a creat niciun avantaj ofertantului D. S.R.L. în raport cu ceilalți participanți la procedură nu poate acoperi omisiunea autorității contractante de a solicita clarificări, întrucât acest aspect se verifică după solicitarea de clarificări în vederea stabilirii caracterului de eroare materială.

Recurenta a invocat și faptul că reprezentanții UCVAP desemnați să participe la procedură nu au semnalat existența vreunei nereguli referitor omisiunea autorității contractante de a solicita clarificări cu privire la ofertele tehnice depuse de operatorii economici S.C. D. S.R.L și S.C. C. S.R.L. Aceste apărări nu pot fi primite, întrucât, așa cum s-a arătat anterior, activitatea autorității de management nu e condiționată sub aspectul stabilirii corecțiilor financiare de concluziile la care au ajuns reprezentanții UCVAP în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.

În sfârșit, în mod corect a reținut judecătorul fondului depășirea numărului de 20 de zile pentru evaluare, fără ca în dosarul de achiziție să se regăsească nota de prelungire a perioadei de evaluare.

Dispozițiile art. 200 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevăd că "În termen de 20 de zile de la data deschiderii ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire, în condițiile în care ofertantul respectiv îndeplinește criteriile de selecție și calificare impuse."

Totodată, conform art. 206 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, "Autoritatea contractantă are obligația de a informa operatorii economici implicați în procedura de atribuire despre deciziile referitoare la rezultatul selecției, la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică sau de încheiere a acordului-cadru, la admiterea într-un sistem de achiziție dinamic, la rezultatul concursului de soluții ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire și eventuala inițiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris și cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora, înăuntrul termenului prevăzut la art. 200."

Recurenta a susținut că a fost respectat termenul prevăzute de lege pentru evaluarea ofertelor, întrucât între data deschiderii ofertelor, 21.06.2012, și data întocmirii raportului procedurii de către comisia de evaluare, 04.07.2012, au trecut 14 zile, nefiind depășit termenul de 20 de zile.

Prin raportare la prevederile art. 200 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 206 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, instanța de recurs reține că desemnarea ofertantului câștigător implică și comunicarea rezultatului procedurii, demers pe care însă recurenta reclamantă nu l-a îndeplinit în termenul de 20 de zile.

Față de împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale la situația de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

În baza dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca fiind tardiv recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea de suspendare și ca nefondat recursul formulat de aceeași reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția dată acțiunii în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca fiind tardiv recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării împotriva soluției pronunțate cu privire la cererea de suspendare.

Respinge ca nefondat recursul formulat de reclamanta Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării împotriva sentinței civile nr. 1713 din 05 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția dată acțiunii în anulare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2021.