ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2919/2022

Circumstanțele cauzei Reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară a formulat contestație împotriva rezoluției inspectorului-șef nr. C19-2649 D19-7291 din 13 august 2019, primită prin poștă în data de 26.08.2019, precum și împotriva rezoluției de clasare nr. 2289/A din 11 iunie 2019 emisă în dosarul Inspecției Judiciare - Direcția de inspecție pentru judecători nr. 19-3050.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 481 din data de 23 iunie 2020, Curtea de Apel București, secția a IX -a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca nefondată.

Cererea de recurs Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., fără a indica motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. și fără a semna cererea de recurs. La data de 26.08.2020, recurentul - reclamant a depus la dosar o cerere de recurs, cu precizarea că este o modificare a cererii depuse în termenul legal la Curtea de Apel București, în cadrul acesteia invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Întâmpinarea formulată în cauză Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate excepția nulității, în temeiul art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Înalta Curte constată că cererea de recurs înregistrată la data de 27.07.2020 nu este semnată de către recurentul - reclamant. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (…) e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic", iar, conform alin. (3) al aceluiași articol, "Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității (...)". În temeiul art. 196 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu poartă semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia introducerii oricărui demers judiciar, inserate în art. 148 din C. proc. civ., în conformitate cu care orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să cuprindă, printre alte mențiuni esențiale, și semnătura. Dispozițiile art. 194 lit. f) din C. proc. civ. prevăd aceeași obligație. În cauză, prin citația emisă la data de 11 august 2020, s-a pus în vedere recurentului - reclamant să semneze cererea de recurs, conform art. 196 alin. (2) din C. proc. civ. care prevede că lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății, astfel cum rezultă din dovada existentă la dosar, însă nu a complinit această lipsă. Lipsa semnăturii este un aspect prealabil peremptoriu de natură a determina neregularitatea învestirii instanței, în consecință, nefiind îndeplinită această cerință În ceea ce privește cererea de recurs înregistrată la data de 16.08.2020, în cadrul căreia recurentul - reclamant precizează că este o "modificare a cererii depuse în termenul legal", Înalta Curte constată că aceasta a fost depusă cu depășirea termenului legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii instanței de fond, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004. Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal. Prin urmare, sancțiunea pentru invocarea motivelor de recurs cu depășirea termenului legal este anularea recursului iar această nulitate nu este condiționată de vreo vătămare întrucât intervine pentru nerespectarea cerințelor expres prevăzute de lege, potrivit art. 176 pct. (6) coroborat cu art. 175 alin. (2) C. proc. civ. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. e) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula cererea de recurs.