ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2720/2021

Ședința publică din data de 27 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate, pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună:

- anularea deciziei nr. 18428/31.03.2017 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate privind soluționarea contestației formulate de Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, contract de finanțare nr. x/21.12.2012, cod SMIS13605;

- anularea notei de constatare nr. x/23.11.2016 emisă de Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitivitate;

- restituirea sumei de 18.343,52 RON către Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu - achitată de acesta prin ordinul de plată nr. x/14.06.2017;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 68/2018 din data de 10 aprilie 2018 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:

Admite acțiunea formulată de reclamantul Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu cu sediul în Sibiu, str. x, jud. Sibiu, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației si Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Competitive cu sediul în sector 5, București.

Anulează decizia nr. 18428/31.03.2017 privind soluționarea contestației și nota de constatare nr. x/23.11.2016 emise de pârât.

Restituie reclamantului suma de 18.343,52 RON achitată conform ordinului de plată nr. x/14.06.2017.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), întemeiat pe motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, a arătat că, motivul care a condus la sancționarea spitalului rezidă în faptul că acesta cu toate că avea obligația de a parcurge o procedură transparentă și concurențială de achiziție publică, a atribuit șase contracte de achiziție publică directă, fără publicarea unui anunț de participare, unor operatori economici aleși în mod discreționar.

Astfel, conform art. 110 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, este mai mult decât evident că se impunea publicarea unui anunț de participare prin intermediul căruia se aduce la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați intenția autorității de a achiziționa produsele dorite, transparența respectivului demers asigurând nu doar premisele unei concurențe reale între participanți, ci și garanția atribuirii contractelor în cele mai avantajoase condiții financiare pentru spital, cât și celui mai competent operator economic.

Mai arată pârâtul că nici argumentul conform căruia "produsele achiziționate prin încredințare directă au un obiect diferit", nu sunt de natură a disculpabiliza Spitalul de așa manieră încât să fie anulate actele de control emise de Minister, având în vedere că nu în funcție de obiectul efectiv al achiziției se individualizează sancțiunea aplicată și se confirmă divizarea contractului interzisă de art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, ci în funcție de necesitate, care era aceeași încă de la momentul inițierii procedurilor de licitație.

Atâta timp cât valoarea estimată a necesității a obligat autoritatea la parcurgerea unei proceduri de licitație, fie ea și pe loturi, pentru loturile neatribuite nu se pot încheia în mod direct contracte de achiziție ci trebuia aplicată aceeați procedură ca și pentru cele inițiale ce fuseseră deja atribuite sau, raportat la speța de față, cel puțin procedura negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Așadar, împărțirea pe loturi a unei proceduri de achiziție publică nu echivalează cu efectuare unor achiziții distincte, fie chiar și în acela situații în care loturile nu sunt atribuite în integralitate de la bun început, ci, pur și simplu, se creează posibilitatea participării mai multor operatori economici la procedură, fiecare putând depune oferta pentru unul sau mai multe loturi, față de acea situație în care ar trebui ca participanții la procedură să își depună oferta pentru întreg contractul de achiziție publică, inclusiv asupra unor produse care exced obiectului lor de activitate.

Interpretarea instanței de fond conform căreia legialația europeană ar încuraja achiziționarea directă de produse, lucrări sau servicii este complet eronată. La momentul atribuirii Directiva nr. 2014/24/UE nu fusese transpusă în plan național și, pe de altă parte, dispozițiile europene invocate nu trebuie interpretată în sensul că autoritatea contractantă poate atribui direct acele loturi a căror valoare este sub 20% din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care a fost împărțită achiziția de produse, ci că, dacă pentru restul de loturi a căror valoare este de 80% din valoarea totală s-a aplicat licitația deschisă, restul pot fi atribuite prin licitație restrânsă, negociere competitivă etc. raportat la legislația de la momentul de referință.

Art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006 este incident în speță, spitalul cu toate că avea obligația de a aplica aceeași procedură de atribuire pentru loturile rămase neatribuite sau, în cel mai nefericit caz, procedura negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a preferat să eludeze complet dispozițiile legale în materie și să încheie într-un mod netransparent și lipsit de orice concurență contractele respective.

Intimatul - reclamant a depus întâmpinare în cuprinsul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) este nefondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, în calitate de solicitant, a încheiat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, în calitate de Organism Intermediar, în numele și pentru Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" (AM POS CCE) contractul de finanțare nr. x/21.12.2012, cod SMIS 13605, pentru proiectul "Centru de Cercetare și Telemedicină în bolile neurologice la copii".

Proiectul presupunea construirea unui imobil nou, precum și dotarea acestuia cu echipamente și licențe medicale,echipamente și licențe IT, mobilier - în vederea creării Centrului de Cercetare și Telemedicină în bolile neurologice la copii. Implementarea proiectului a fost finalizată la data de 04.12.2015, fiind rambursate toate cheltuieli efectuate în cadrul proiectului, 12 cereri de rambursare.

În urma verificărilor efectuate privind suspiciunea de neregulă semnalată nr. SN nr. 75271/02.09.2015, echipa de control a constatat că aspectele prezentate se confirmă deoarece beneficiarul nu a publicat un anunț de participare și a divizat în mod artificial contractele conform cu prevederile Anexei din H.G. nr. 519/2014, Partea I, lit. A), pct. 1 și Partea I, lit. A), pct. 1 și Partea I, lit. A), pct. 2 (...)" și a emis nota de constatare nr. x/23.11.2016.

Astfel, potrivit pct. 14 din Nota de constatare nr. x/23.11.2016, în sarcina reclamantului Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, a fost stabilită o creanță bugetară în sumă de 18.343,52 RON din care: contribuție din fonduri UE; 15.225,12 RON și contribuție publică națională de la bugetul de stat: 3.118,40 RON.

S-a reținut că reclamantul a încheiat prin achiziție directă 6 contracte de furnizare, respectiv:

- Contract de furnizare nr. x/27.11.2015, furnizor S.C. A. S.R.L., valoare contract (fără TVA) 15.669 RON,

- Contract de furnizare nr. x/27.11.2015, furnizor S.C. B. S.R.L., valoare contract (fără TVA) 11.350 RON.

- Contract de furnizare nr. x/27.11.2015, furnizor C. S.R.L., valoare contract (fără TVA) 13.000,

- Contract de furnizare nr. x/27.11.2015 și furnizor S.C. D. S.R.L., valoare contract (fără TVA) 2648,71 RON.

- Contract de furnizare nr. x/28.11.2015,furnizor S.C. E. S.R.L., valoare contract 7.443,03 RON,

- Contract de furnizare nr. x/02.12.2015 furnizor S.C. F. S.R.L. valoare contract (fără TVA) 23.262,31 RON.

Valoarea totală a contractelor atribuite este de 73.374,05 RON, fără TVA.

Reclamantul SPITALUL CLINIC DE PEDIATRIE SIBIU a înțeles să formuleze împotriva Notei de constatare nr. x/23.11.2016, Contestația nr. 47/04.01.2016, care a fost respinsă prin Decizia nr. 18458/31.03.2017 privind soluționarea contestației .

Împotriva acestor acte a formulat acțiune în contencios administrativ reclamanta invocând ca motiv de nelegalitate greșita aplicare a prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, fără luarea în considerare a contextului faptic în care s-a dispus încredințarea directa a contractelor față de procedura de achiziție folosită inițial.

Prima instanță a admis acțiunea formulată de reclamantul Spitalul Clinic De Pediatrie Sibiu, a anulat decizia nr. 18428/31.03.2017 privind soluționarea contestației și nota de constatare nr. x/23.11.2016 emise de pârât și a restituit reclamantului suma de 18.343,52 RON achitată conform ordinului de plată nr. x/14.06.2017.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene), criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față aceste motive nu sunt incidente, soluția primei instanțe este expresia interpretării și aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă și în cea judiciară.

Așadar, Înalta curte reține că organele de control au constatat că în procedura de atribuire a contractelor de furnizare nr. x/27.11.2015, nr. y/27.11.2015, nr. z/27.11.2015, nr. w/27.11.2015, nr. t/28.11.2015 și nr. 6080/02.12.2015, reclamantul, în calitate de autoritate contractantă, a săvârșit o abatere de la legislația aplicabilă achizițiilor publice. Or, consecința abaterilor de la prevederile legale este sancționată cu excluderea de la finanțare a cheltuielilor.

Prin criticile formulate în recurs, pârâtul a susținut că reclamantul a încălcat dispozițiile art. 110 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, care impun publicarea unui anunț de participare prin intermediul căruia se aduce la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați intenția autorității de a achiziționa produsele dorite, transparența respectivului demers asigurând nu doar premisele unei concurențe reale între participanți, ci și garanția atribuirii contractelor în cele mai avantajoase condiții financiare pentru spital, cât și celui mai competent operator economic.

Totodată, arată că aplicarea dispozițiilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006 este neîndoielnică în speță, spitalul având obligația de a aplica aceeași procedură de atribuire pentru loturile rămase neatribuite.

Or, examinând aceste critici prin prisma actelor administrative contestate și a considerentelor sentinței atacate, Înalta Curte constată că argumentele privind încălcarea dispozițiilor art. 110 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 sunt motive suplimentare de nelegalitate, care nu se regăsesc în cuprinsul actelor antemenționate.

Potrivit art. 478 alin. (3) C. proc. civ.:

"În apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nu se pot formula pretenții noi.", iar potrivit art. 494 din același act normativ:

"Dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta secțiune.". Înalta Curte va avea în vedere și dispozițiile art. 483 C. proc. civ., potrivit cărora prin recurs se examinează conformitatea hotărârii pronunțate cu regulile de drept aplicabile, prevederi care, coroborate cu textele de lege sus indicate, conduc spre concluzia imposibilității formulării unor pretenții noi în calea de atac, în sensul prezentării unor capete de cerere ori a unor motive de nelegalitate suplimentare.

Formularea unei astfel de cereri contravine dreptului la apărare stipulat de art. 13 din C. proc. civ., precum și principiului contradictorialității reglementat de art. 14 din același cod, partea chemată în judecată, în calitate de pârâtă, neavând posibilitatea de a formula apărări și a administra probe față de pretențiile reclamantului.

Pe cale de consecință, instanța de control judiciar nu poate proceda la analiza unor motive de nelegalitate noi, neinvocate în fața instanței de fond și care nu au făcut obiectul analizei acesteia, obiectul căii extraordinare de atac a recursului fiind limitat la examinarea legalității hotărârii de fond, în raport de pretențiile din cererea de chemare în judecată și de argumentele și apărările formulate de părți în faza procesuală a fondului cu respectarea condițiilor și termenelor prevăzute de C. proc. civ.

De asemenea, Înalta Curte constată că instanța de fond, în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente, a reținut corect că achiziția directă a aparatelor medicale nu se circumscrie prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, esențiale fiind momentul și contextul în care achizițiile directe s-au efectuat, textul legal de sancționare având în vedere situația divizării artificiale a contractelor, anterior declanșării procedurilor, în scopul eludării principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică, prevăzute de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, ipoteză care nu este aplicabilă speței.

Înalta Curte apreciază că este pe deplin justificată alegerea procedurii achiziției directe pentru produsele rămase neachiziționate în urma derulării celor procedurilor de achiziție, reclamantul apreciind, în mod corect, că față de lipsa de timp necesară reluării procedurii de licitație deschisă și față de valoarea cumulată de sub 30000 Euro a tuturor obiectelor, se justifică aplicarea acestei proceduri, în condițiile în care, urmare a efectuării procedurii licitației deschise, adoptate în baza a valorii estimate a contractului, a rămas cu un rest de aparate medicale și licențe, neatribuit din motive independente, neimputabile autorității în cadrul procedurii.

Dispozițiile art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006 dispun în sensul că: "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.".

Art. 25 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 prevede că: "Autoritatea contractantă are obligația de a estima valoarea contractului de achiziție publică pe baza calculării și însumării tuturor sumelor plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără taxă pe valoarea adăugată, luând în considerare orice forme de opțiuni și, în măsura în care acestea pot fi anticipate la momentul estimării, orice eventuale suplimentări sau majorări ale valorii contractului ".

De asemenea, art. 27 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006 prevede că "în cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze produse similare, dar defalcate pe loturi a căror cumpărare se realizează prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, atunci valoarea estimată se consideră a fi valoarea cumulată a tuturor loturilor."

Or, reclamantul Spitalul Clinic de Pediatrie a organizat 6 proceduri de atribuire, licitații deschise, pentru achiziționarea necesității globale de echipamente/licențe medicale, pentru care s-au publicat 6 anunțuri de participare, respectiv:

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii"

Procedura nr. 1 Echipamente medicale", anunț de participare nr. x/14.05.2014. Procedura a fost anulată.

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii".

Procedura nr. 2 Echipamente medicale", anunț de participare nr. x/24.10.2014. Achiziția cuprinde 3 loturi, din care 3 au fost atribuite; anunț de atribuire nr. x/19.03.2015.

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii"- Procedura nr. 3 Echipamente medicale", anunț de participare nr. x/26.02.2015. Contractul a fost atribuit; anunț de atribuire nr. x/16.07.2015.

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii" - Procedura nr. 4 Echipamente medicale’’, anunț de participare nr. x/03.03.2015. Achiziția cuprinde 12 loturi din care: loturile nr. x, 4, 6, 7 au fost atribuite, anunț de atribuire nr. x/22.09.2015, iar pentru loturile nr. x, 3, 5, 8, 9, 10, 11, 12 a fost anulată procedura.

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii" -Procedura nr. 6 Echipamente medicale", anunț de participare nr. x/01.08.2015. Achiziția include un singur echipament, "Electroencefalograf cu 128 canale" respectiv fostul lot x din cadrul anunțului de participare nr. x/03.03.2015. Contractul a fost atribuit; anunț de atribuire nr. x/05.12.2015.

Procedura de achiziție x licitație deschisă - "Furnizare, transport, montare, punere în funcțiune, instruire și service în garanție a echipamentelor de cercetare în cadrul proiectului "Centru de cercetare și telemedicină în bolile neurologice la copii"

Procedura nr. 7 Echipamente medicale", anunț de participare nr. x/29.08.2015. Achiziția cuprinde 17 loturi din care loturile nr. 1,4, 5, 17 au fost atribuite iar pentru loturile x, 3 si 6-16 procedura a fost anulată.

Având în vedere anularea procedurii de achiziție pentru echipamentele și licențele ce fac obiectul loturilor rămase neatribuite în urma anunțurilor de participare nr. x/03.03.2015 și nr. y/29.08.2015, reclamantul Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu a achiziționat echipamentele și licențele rămase de cumpărat prin achiziție directă, astfel cum s-a arătat în precedent.

Prin Nota justificativă nr. x/19.11.2015 privind cumpărarea directă de echipamente și licențe medicale, se propune achiziționarea echipamentelor și licențelor medicale prin cumpărare directă, invocându-se următoarele circumstanțe obiective:

"În cadrul cererii de finanțare - la capitolele 2.3 "Descrierea activităților proiectului", 2.6 "Calendarul activităților", 3.4 "Achiziții publice" și 4.1 "Detalierea costurilor proiectului pe fiecare categorie de cheltuială" - a fost cuprinsă achiziționarea de echipamente medicale și licențe medicale în valoare totală estimată de 18.936.954 RON (fără TVA).

În cadrul tuturor procedurilor de licitație deschisă organizate pentru achiziționarea echipamentelor și licențelor medicale necesare implementării proiectului s-au încheiat contracte de furnizare în valoare fermă de 18.791.058,91 RON (fără TVA), rămânând de achiziționat și echipamentele și licențele medicale, în valoare totală estimată de 91.787,56 RON (fără TVA), pentru care fie nu au fost depuse oferte în cadrul licitațiilor deschise organizate, fie au fost depuse oferte inacceptabile.

Având în vedere faptul că:

- toate echipamentele și licențele medicale au fost cuprinse spre achiziționare în cadrul a 2 (două) proceduri de atribuire (licitație deschisă), asigurându-se astfel transparența și integritatea procesului de achiziție a acestora precum și tratamentul egal și nediscriminarea posibililor operatori economici;

- nu exista posibilitatea practică a organizării unei a 3-a proceduri de atribuire pentru aceste produse, având în vedere că durata implementării proiectului se împlinește la data de 04.12.2015, respectiv peste 15 zile, timp insuficient pentru organizarea vreunei proceduri de achiziție publică;

- prevederile O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, art. 19, conform căruia autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse sau servicii, în măsura în care valoarea estimată a achiziției nu depășește echivalentul în RON a 30.000 euro pentru fiecare achiziție de produse sau servicii (fără TVA),

- achiziția tuturor echipamentelor și licențelor medicale rămase de cumpărat este estimată la 91.787,56 RON (fără TVA)/proiect, respectiv 20.646 euro (fără TVA)/proiect, încadrându-ne astfel în limita valorica prevăzuta de lege."

Față de aspectele învederate și dispozițiile legale invocate, Înalta Curte arată că rezultă cu puterea evidenței că articolul 23 din O.U.G. nr. 34/2016 invocat în Nota de constatare nr. x/23.11.2016 face referire la divizarea contractelor de la începutul achiziționării obiectelor acestora, cu scopul evident de a evita aplicarea procedurilor de atribuire, în raport cu pragurile valorice.

Or, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu a organizat de la bun început proceduri de atribuite, aferente pragurilor valorice prevăzute de lege, achiziționând prin cumpărare directă un rest de echipamente, rămase neatribuite în urma licitațiilor deschise organizate anterior potrivit legii, pentru achiziționarea acelorași echipamente pentru care s-a asigurat de 2 ori transparența achiziției.

În acest context, nu se poate reține că imposibilitatea atribuirii prin licitație deschisă repetată a aparatelor menționate în cele 6 contracte și necesitatea atribuirii directe pentru lipsa de timp, reprezintă împrejurări ce au fost previzibile pentru autoritatea contractantă de la demararea procedurii în ansamblul ei și au fost urmărite de aceasta în cadrul implementări proiectului finanțat din fonduri europene.

Dincolo de aceaste aspecte, Înalta Curte reține că valoare produselor rămase neachiziționate în urma celor două licitații deschise, atât pe loturi, cât și individuală, este mai mică decât contravaloarea a 30.000 euro, ceea ce permite încadrarea lor în achiziție directă

Concluzionând, Înalta Curte apreciază că procedura atribuirii directe aplicată pentru achiziționarea restului de echipamente nu este discriminatorie, nu a avut ca efect crearea de obstacole nejustificate de natură să restrângă concurența între operatorii economici interesați, fiind respectate principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv principiului concurenței și al tratamentului egal.

Faptele cauzei nu sprijină susținerea recurentului-pârât conform căreia "demersul complet netransparent al autorității contractante aduce atingere nu doar gestionării eficiente a proiectului a cărui implementare a dorit, dar și felului în care ar fi trebuit să administreze fondurile europene accesate, justificând așadar pe deplin sancțiunea ...".

Înalta Curte nu poate valida nici critica vizând Directiva nr. 2014/24/UE.

Astfel, se reține că: articolul 5 alin. (3) din Directiva nr. 2014/24/UE cu privire la "Metode de calculare a valorii estimate a achizițiilor" prevede:

(3) Alegerea metodei de calculare a valorii estimate a unei achiziții nu poate fi efectuată cu intenția de a exclude achiziția respectivă de la aplicarea prezentei directive. O achiziție nu se subdivizează dacă acest lucru are ca efect excluderea ei de sub incidența prezentei directive, cu excepția cazurilor justificate de motive obiective".

Mai departe, la alin. (8) prevede că:

În cazul în care o lucrare propusă sau o prestare de servicii propusă poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea globală estimată a totalității respectivelor loturi. În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(9) În cazul în care un proiect de achiziții de produse similare poate duce la atribuirea contractelor sub formă de loturi separate, se ține seama de valoarea totală estimată a tuturor loturilor pentru aplicarea articolului 4 literele (b) și (c).

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 4, prezenta directivă se aplică la atribuirea fiecărui lot.

(10) În pofida alin. (8) și (9), autoritățile contractante pot atribui contracte pentru loturi individuale fără a aplica procedurile prevăzute în prezenta directivă, cu condiția ca valoarea estimată, fără TVA, a lotului în cauză să fie mai mică de 80 000 EUR pentru produse sau servicii și de 1 milion EUR pentru lucrări. Cu toate acestea, valoarea cumulată a loturilor astfel atribuite fără aplicarea prezentei directive nu depășește 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor în care au fost împărțite lucrările propuse, achiziția propusă a unor produse similare sau prestarea propusă de servicii.

În mod corect, s-a reținut că împrejurările de fapt prezentate de reclamant, necontestate de pârâtă, reprezintă, în concret, motive obiective care justifică achiziția directă în loturi individuale a echipamentelor și licențelor medicale rămase de achiziționat, fără aplicarea procedurii licitației deschise, efectuate fără rezultat anterior, că lipsește elementul subiectiv specific neregulii sancționate pentru divizare "artificială", în condițiile în care scopul urmărit de reclamant a fost acela de a atribui contractele anterior expirării procedurii de implementare a proiectului (data de 04.12.2015) apreciind, în mod justificat, că se respectă atât principiile prevăzute de art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, cât și prevederile art. 19 din același act normativ cu privire la prag.

Pentru aceste considerente și în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinței nr. 68/2018 din 10 aprilie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene) împotriva sentinței nr. 68/2018 din 10 aprilie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 aprilie 2021.