BURLEA v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr.

24344/02

depusă de Galina BURLEA

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 9 octombrie

2007, în cadrul unei camere compuse din:

Dl

J.

Casadevall

,

Președinte

,

Dl

G.

Bonello

,

Dl

K.

Traja

,

Dl

S.

Pavlovschi

,

Dl

L.

Garlicki

,

Dl

J.

Šikuta

,

Dna

P.

Hirvelä,

judecători

,

și dna

F.

Aracı

,

Grefier adjunct al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 24 mai 2002,

Având în vedere decizia de a aplica articolul 29 § 3 al Convenției și de a examina admisibilitatea cererii concomitent cu fondul acesteia,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dna Galina Burlea, este un cetățean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1966 și care locuiește în Durlești. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl V. Constantinov, avocat din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V.

Grosu.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate în felul următor.

Reclamantul era acționar al unei companii. În noiembrie 1998, el a vândut acțiunile sale unui terț.

În aprilie 2001, un alt acționar al companiei a intentat o acțiune judiciară împotriva reclamantului și împotriva cumpărătorului acțiunilor, solicitând anularea contractului pe motivul unui pretins drept de preempțiune.

La 7 mai 2001, Judecătoria sectorului Botanica a pronunțat o hotărâre prin care contractul de vânzare a acțiunilor a fost declarat nul. Reclamantul a depus apel împotriva acestei hotărâri judecătorești.

La 11 iulie 2001, Tribunalul Chișinău a respins apelul și a menținut hotărârea din 7 mai 2001. Reclamantul a depus recurs la Curtea de Apel.

Un complet al Curții de Apel a început examinarea recursului la 1

noiembrie 2001 și a decis că era necesară opinia unui expert. Din acest motiv, examinarea cauzei a fost amânată pentru 29 noiembrie 2001.

La 29 noiembrie 2001, un alt complet al Curții de Apel, compus din judecătorii M.P. (președinte), S.N. și G.S., a reluat examinarea recursului și l-a respins. Această decizie este irevocabilă.

Reclamantul pretinde că el nu a știut despre schimbarea componenței completului până în ziua ședinței. Reclamantul mai susține că, la data ședinței din 29

noiembrie 2001, nu cunoștea că mandatul judecătorului M.P. nu a fost prelungit.

PRETENȚII

Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 6 al Convenției, de încălcarea dreptului său la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță instituită de lege, pe motiv de expirare a mandatului judecătorului M.P.

ÎN DREPT

Articolul 37 al Convenției, în partea sa relevantă, prevede următoarele:

„1. În orice stadiu al procedurii, Curtea poate hotărî scoaterea de pe rol a unei cereri atunci când circumstanțele permit să se tragă concluzia că:

a) solicitantul nu dorește să o mai mențină;”

Articolul 43 a1 Regulamentului Curții, în partea sa relevantă, prevede următoarele:

„1.

La orice stadiu al procedurii, Curtea poate decide radierea unei cauze de pe rol în condițiile art. 37 al Convenției.”

La 22 mai 2007, Guvernul a informat Curtea că, la 16

mai 2007, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire depusă de Procurorul General, a casat decizia sa din 29

noiembrie 2001, a constatat încălcarea dreptului reclamantului la judecarea în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță instituită de lege și a dispus rejudecarea recursului reclamantului. De asemenea, Curtea Supremă a acordat reclamantului 200 euro (EUR) cu titlu de prejudiciu moral și EUR 800 cu titlu de costuri și cheltuieli. Guvernul a cerut Curții să declare cererea inadmisibilă.

La 17 septembrie 2007, și reclamantul a informat Curtea despre rezultatul procedurilor judiciare, care s-au finalizat cu decizia Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2007. Deoarece Curtea Supremă a constatat violarea articolului 6 § 1 al Convenției și i-a acordat compensații cu titlu de prejudiciu moral și costuri și cheltuieli, el a cerut Curții să scoată cererea de pe rol.

Având în vedere articolul 37 § 1 (a) al Convenției, Curtea constată că reclamantul nu mai dorește să-și mențină cererea. Mai mult, în conformitate cu articolul 37 § 1

in fine

, Curtea nu găsește circumstanțe speciale cu privire la respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1 (a) al Convenției și articolul 43 al Regulamentului Curții).

Prin urmare, articolul 29 § 3 al Convenției nu mai este aplicabil acestei cauze și ea urmează să fie scoasă de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

Fatoș

Aracı

Josep

Casadevall

Grefier adjunct

Președinte