Decizia nr. 2209/2022 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 13/2021 a Tribunalului Olt

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina la 4 martie 2019, sub nr. x/2018/a2, petentul A. a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii nr. 581 din 12 februarie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Sentința Judecătoriei Slatina Prin sentința civilă nr. 303 din 27 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Slatina a admis excepția perimării; a constatat perimată cererea formulată de petentul A..

Decizia Tribunalului Olt, secția I civilă Prin decizia nr. 13 din 26 ianuarie 2021, Tribunalul Olt, secția I civilă a admis excepția perimării, invocată din oficiu; a constatat perimată judecata recursului formulat de recurentul A. împotriva sentinței civile nr. 303 din 27 ianuarie 2020, pronunțată de Judecătoria Slatina, în dosarul nr. x/2018.

Decizia Curții de Apel Craiova, secția I civilă Prin decizia civilă nr. 983 din 2 noiembrie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a constatat perimat recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 13 din 26 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Olt, secția I civilă.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 983 din 2 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, petentul A. a declarat recurs. În cuprinsul memoriului de recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 3 si 5 C. proc. civ. recurenta formulează următoarele critici: Completul de judecată a încălcat Legea nr. 1/1968, art. 96 pct. 1, art. 157 alin. (1) pct. c,g,j,k, art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 416 alin. (1), art. 248 alin. (5), art. 424 alin. (5) C. proc. civ., sens în care susține că aparține Curții de Apel Olt competența de soluționarea a cauzelor extramunicipale și nu Curții de Apel Craiova, iar secția I civilă nu are competența materială să judece cauze de contencios administrativ și fiscal. Mai arată că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, așa cum rezultă din cererea din 25 octombrie 2021, iar instanța de judecată nu s-a pronunțat, deși era obligatoriu asupra nulității citațiilor emise la 11 martie 2021 și 7 octombrie 2021. Învederează că recursul soluționat prin decizia atacată nu este perimat întrucât suspendarea a fost comunicată la 14 aprilie 2021, iar procesul s-a reluat la 7 octombrie 2021.

Procedura de filtru În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat recurentului pentru a formula, în scris, un punct de vedere. Prin punctul de vedere la raport, recurentul a solicitat anularea acestuia. Prin rezoluția din 7 octombrie 2022 a fost stabilit termen de judecată la 11 noiembrie 2022, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului. La acest termen de judecată, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția de netimbrare, în raport de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. II. Soluția și considerentele asupra recursului Examinând recursul în raport de excepția de netimbrare, a cărei analiză este prioritară față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență." Dispozițiile art. 33 alin. (1) din actul normativ mai sus menționat prevăd că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței." Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii." Potrivit alin. (3) al aceluiași articol, neîndeplinirea acestei cerințe este sancționată cu nulitatea. În speță, prin rezoluția din 20 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a stabilit că, pentru soluționarea recursului, recurentul A. datorează, taxă judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, în temeiul art. 24 alin. (1) teza a II a din O.U.G. nr. 80/2013. Prin adresa comunicată recurentului la 27 ianuarie 2022, a fost adus la cunoștința acestuia cuantumul taxei judiciare de timbru datorate, precum și faptul că are posibilitatea să formuleze cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în termen de 5 zile de la data comunicării cuantumului taxei, în condițiile art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Astfel, deși a fost înștiințat prin adresă, recurentul nu a depus la dosar dovada îndeplinirii obligației legale privind taxa de timbru și nu a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, în condițiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013. Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată de către legiuitor ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conținutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă". Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 983 din 2 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.