ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1620/2022

Ședința publică din data de 3 mai 2022

Asupra cauzei de față, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Decizia contestată

Prin decizia nr. 58/20.01.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 122F din 13 septembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

În motivare, a reținut incidența art. 405 C. proc. civ., precum și că nu este posibilă formularea unei acțiuni, pe cale separată, având ca obiect constatarea nulității unei hotărâri judecătorești.

Contestația în anulare

Împotriva deciziei de mai sus, S.C. A. S.R.L. a formulat contestație în anulare, întemeiată în drept pe art. 503 -508 C. proc. civ.

A susținut că instanța de recurs a invocat în mod abuziv și ilegal excepția inadmisibilității, câtă vreme nu există nicio legătură între art. 405 și art. 174 C. proc. civ.

În realitate, a arătat că prin demersul ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021, S.C. A. S.R.L. a contestat decizia nr. 350/2015 a Curții de Apel București, pe care o apreciază ca fiind nulă din punct de vedere procedural, respectiv o eroare juridică.

A solicitat anularea deciziei, admiterea contestației în anulare, redeschiderea dosarului nr. x/2015, citarea legală a contestatoarei, desființarea parțială a deciziei 350A din 30 iunie 2015, în sensul anulării acordării sediului social.

II. Considerentele Înaltei Curți

Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte reține că s-a indicat temeiul de drept al contestației în anulare de față art. 442 coroborat cu art. 503-508 C. proc. civ.. Din dezvoltarea motivelor și din precizările făcute de reprezentantul contestatoarei la ședința de judecată, se reține că partea susține că instanța de recurs a săvârșit o eroare materială; ca urmare, calea extraordinară de atac va fi analizată din perspectiva art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Potrivit acestui text normativ "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale".

În sensul dispozițiilor citate, noțiunea de "greșeală materială" reprezintă o greșeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei soluții eronate, rezultată din confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția respectivă.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar în contextul acesteia, noțiunea de "greșeală materială" nu se poate interpreta în sensul că pe această cale s-ar putea valorifica eventuale greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

Prin consacrarea acestui motiv de contestație în anulare se urmărește îndreptarea unor erori materiale în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, anume respingerea în mod greșit a recursului ca tardiv declarat, anularea în mod greșit a recursului ca netimbrat ori ca declarat de o persoană fără calitate de reprezentant, etc., aspecte pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În cauză, contestatorul a susținut că instanța a săvârșit următoarele erori materiale: nu a explicat juridic legătura de cauzalitate între art. 405 și art. 174 C. proc. civ., motiv pentru care a criticat motivarea deciziei pronunțate de instanța de recurs, nulitățile invocate în recurs sunt procedurale și nu reprezentau o veritabilă cale de atac, interpretează greșit art. 174 C. proc. civ. reținând că nu se permite părților formularea unei acțiuni separate de anulare a hotărârilor judecătorești.

Înalta Curte reține că aceste critici se referă la soluția pronunțată de instanța de recurs și la considerentele deciziei contestate, contestatorii urmărind să pună în discuție elemente ale cauzei care nu privesc aspecte de ordin formal ale judecății, ci țin de dezlegarea dată de către instanța de recurs aspectelor pricinii.

Având în vedere cele expuse mai sus, reținând că, în realitate, criticile nu vizează greșeli materiale în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 58 din 20 ianuarie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 mai 2022.