Decizia nr. 898/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 209/2018 a Curții de Apel Craova

Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată la data de 3 octombrie 2017 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a contestat Raportul de evaluare al Inspectiei de Integritate din cadrul Agentia Nationala de Integritate încheiat sub nr. x din 19.09.2017.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința nr. 209/2018 pronunțată în data de 2 aprilie 2018, Curtea de Apel Craova, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, având ca obiect conflict de interese/incompatibilitate - constatate de ANI și a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 întocmit de A.N.I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 209/2018 pronunțată la 2 aprilie 2018 de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței, pe fond respingerea contestației ca netemeinică și menținerea raportului de evaluare. În cuprinsul motivelor de recurs susține că raționamentul instanței de fond este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente. În acest sens arată următoarele: - regimul incompatibilităților este expres prevăzut de lege, fiind interzis cumulul de calități, raționamentul instanței fiind eronat, atunci când a reținut că recurentul reclamant a acționat pentru un interes social și nu personal; - nu s-a observat faptul că reclamantul putea fi pus în situația de a alege între interesul școlii și cel al unității administrative teritoriale al cărei reprezentant este conform dispozițiilor art. 97 alin. (7) alit. a) și art. 63 alin. (1) lit. c) și alin (4) lit. a) și b) din Legea nr. 1/2011; - în perioada 22 iunie 2012 - 30 mai 2013 pentru care s-a reținut starea de incompatibilitate legiuitorul a prevăzut clar care sunt incompatibilitățile, art. 91 din Legea nr. 1/2011 și art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind clar că primarul are obligația de a-și desemna un reprezentant în consiliile de administrație al unităților de învățământ. - hotărârea instanței de fond încalcă principiul neretroactivității și principiul ultraactivității legii civile, întrucât Ordonanța de Urgență 49/2014 a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat incompatibilitatea intimatului reclamant.

Apărări formulate în cauză Intimatul-reclamant a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 7 ianuarie 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 25 mai 2021, în ședință publică, cu citarea părților. Ulterior, termenul de judecată a fost preschimbat pentru data de 2 februarie 2021, prin încheierea de ședință din data de 17 aprilie 2019. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat, a apărărilor din întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, față de următoarele considerente: Agenția Națională de Integritate a întocmit raportul de evaluare nr. x/19.09.2017 prin care a reținut că se identifică elemente de nerespectare de către reclamant a regimului juridic al incompatibilităților prevăzut de Legea nr. 161/2003, întrucât în perioada 22.06.2012 - 30.05.2013, simultan cu exercitarea funcției de primar al comunei Verbița, județ Dolj, a deținut și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Scolii Gimnaziale Vebița, județul Dolj. Instanța de fond a anulat raportul de evaluare constatând că situația de incompatibilitate reținută se verifică prin prisma împrejurărilor de fapt și a dispozițiilor legale incidente. Actele dosarului atestă că reclamantul a fost validat în funcția de primar al comunei Verbița pentru 3 mandate consecutive, în perioada 2012-2020. Totodată, Procesul-verbal din 29 aprilie 2010 atestă că reclamantul a fost desemnat ca reprezentant în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Verbita, județ Dolj. Instanța a invocat considerentele Deciziei nr. 167/2015 a Curții Constituționale a României - paragraful 27 și a constatat că analiza situației de incompatibilitate nu se poate rezuma la aspectele formale, ci trebuie analizate circumstanțele concrete ale cauzei, iar din probele administrate (lipsa oricărei remunerații) rezultă că reclamantul, ca primar al comunei Verbița, a acționat pentru un interes social și nu unul personal, ce corespunde scopului urmărit de instituțiile publice, deci pentru o cauză de utilitate publică, nesubzistând niciun interes de natură patrimonială. Pe de altă parte, această situație de incompatibilitate a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învățământului prin O.U.G. nr. 49/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014, unde la art. 96 alin. (2) se arată:"În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local." Din analiza activității în cadrul Consiliului de Administrație al liceului se poate observa că reclamantul a acționat în sprijinul școlii și al comunității, a participat la luarea unor decizii benefice elevilor și părinților, fără a primi o compensație, iar în calitate de primar a inițiat numeroase proiecte de dezvoltare locală, astfel că acțiunile sale au urmărit numai satisfacerea interesului public și în niciun caz a interesului personal, reclamantul nefiind în stare de incompatibilitate. Pe fondul cauzei, instanța de control judiciar constată că sentința este nelegală, față de următoarele considerente: Situația de fapt reținută prin raportul de evaluare a cărui anulare se solicită nu a fost contestată de reclamant, care a susținut că a deținut în același timp funcția de primar și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Școlii Gimnaziale Verbița, județul Dolj. Conform art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, "(1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: d) funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice". De asemenea, potrivit art. 96 din Legea nr. 1/2011, "(1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. În exercitarea atribuțiilor ce le revin, consiliile de administrație și directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinți și cu autoritățile administrației publice locale. (2) În unitățile de învățământ de stat consiliul de administrație este organ de conducere și este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităților de învățământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administrație este format din 7 membri, cu următoarea componență: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanți ai părinților: primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și pentru învățământul preșcolar și primar; b) în cazul în care consiliul de administrație este format din 9 membri, dintre aceștia 4 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanți ai consiliului local și 2 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administrație este format din 13 membri, dintre aceștia 6 sunt cadre didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanți ai consiliului local și 3 reprezentanți ai părinților. Directorul este membru de drept al consiliului de administrație din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învățământ respectivă". Din aceste dispoziții legale rezultă că există o încălcare a regimului juridic al incompatibilităților în situația în care primarul deține și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al unității de învățământ. Starea de incompatibilitate a reclamantului a fost reținută prin prisma funcției de primar, art. 87 a cărui încălcare a fost reținută în cauză face parte din Secțiunea a 4-a - Incompatibilități privind aleșii locali a legii susmenționate. În considerentele sentinței s-a reținut incidența Deciziei nr. 167/2015 a Curții Constituționale a României - paragraful 27 în care se menționează: "De asemenea, Curtea constată că susținerile privind înțelegerea conținutului normelor juridice criticate prin corelare cu alte dispoziții legale vizează interpretarea și aplicarea legilor în cauza dedusă judecății. Curtea precizează că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public și evitare a conflictului de interese." Instanța de control judiciar constată că particularitățile prezentului litigiu, la care face referire prima instanță, respectiv: lipsa oricărei remunerații, reclamantul a acționat pentru un interes social și nu unul personal, ce corespunde scopului urmărit de instituțiile publice, deci pentru o cauză de utilitate publică, nesubzistând niciun interes de natură patrimonială, nu sunt de natură să justifice soluția de anulare a raportului de evaluare. Instanța de fond a mai reținut că reclamantul a acționat în sprijinul școlii și al comunității, a participat la luarea unor decizii benefice elevilor și părinților, fără a primi o compensație, iar în calitate de primar a inițiat numeroase proiecte de dezvoltare locală, astfel că acțiunile sale au urmărit numai satisfacerea interesului public și în niciun caz a interesului personal. Înalta Curte constată că aceste considerente nu pot fi reținute în sprijinul nelegalității raportului de evaluare având în vedere că dispozițiile legale a căror încălcare s-a constatat nu condiționează existența stării de incompatibilitate de obținerea unei compensații, a unui venit din desfășurarea activității în calitate de membru în Consiliul de Administrație al unității de învățământ, simpla deținere simultană a acestei calități și a funcției de primar fiind suficientă pentru a face aplicabile dispozițiile legale privind existența stării de incompatibilitate. În plus, intimatul reclamant a desfășurat efectiv activitate în cadrul Consiliului de Administrație al școlii nefiind vorba despre o simplă deținere a celor două calități. Natura interesului la care se referă prima instanță, respectiv dacă acesta este unul public sau unul personal, prezintă relevanță sub aspectul existenței conflictului de interese și nu a stării de incompatibilitate, art. 70 din Legea 161/2003 stabilind că "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative". Or, în cauză, s-a reținut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate și nu în conflict de interese, astfel că natura interesului nu prezintă relevanță. Un alt argument al primei instanțe se referă la faptul că situația de incompatibilitate în care s-a aflat reclamantul a dispărut ca urmare a modificărilor aduse Legii învățământului prin O.U.G. nr. 49/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 30 iunie 2014, care la art. 96 alin. (2) permite primarului să facă parte din Consiliul de Administrație al unității de învățământ. Nici această prevedere legală nu poate fi reținută în cauză, întrucât, în principal legea nu poate fi aplicată retroactiv, ea având efecte pentru viitor, iar, în subsidiar, starea de incompatibilitate a încetat la data de 30 mai 2013 anterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Legii învățământului prin O.U.G. nr. 49/2014. Pentru considerentele expuse, constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite recursul, va casa sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea reclamantului, ca neîntemeiată.