ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 529/2022

Ședința publică din data de 1 februarie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună in principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune, internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumite comercială KEVTRUDA) pentru indicația terapeutică GLIOBLASTOM in subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat in transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 17/2021 din 21 ianuarie 2021, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a decis următoarele: "Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, cu sediul în București, Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1, sector 1 și a Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în București.

Respinge excepția lipsei calității procesual active a reclamantului.

Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul A., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de avocat B. din București.

Obligă pârâtul Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro.

Respinge restul capetelor de cerere.".

Împotriva sentinței civile nr. 17/2021 din 21 ianuarie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Sănătății criticând-o pentru nelegalitate și în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat, admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și, în rejudecare, respingerea cererii.

În motivarea recursului, în esență, recurentul a susținut următoarele:

- hotărârea recurată este nelegală față de împrejurarea că instanța de fond a obligat Ministerul Sănătății să adopte Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro

- proiectul de ordin privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului are caracterul unui act administrativ normativ și îi sunt aplicabile regulile de strictă interpretare prevăzute de Legea nr. 24/2000

- ordinul are caracter de subsidiaritate față de Legea nr. 95/2006 și obligația stabilită în sarcina Ministerului Sănătății contravine dispozițiilor art. 241 din Legea nr. 95/2006.

În cauză, deși legal citați intimații pârâți nu au depus întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Constatând întemeiat motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat din oficiu, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat în limitele și pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, în principal:

- obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune, internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumite comercială KEVTRUDA) pentru indicația terapeutică GLIOBLASTOM.

În subsidiar:

- obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat in transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Soluționând cauza, prima instanță a admis, excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantului și a admis, în parte, acțiunea acestuia, obligând pârâtul Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro. și a respins restul capetelor de cerere.

Potrivit motivului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei").

Înalta Curte apreciază că motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este întemeiat, prin prisma faptului că soluția pronunțată de instanța de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază față de solicitarea reclamantului privind obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro.

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, precum și cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părțile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanță în pronunțarea soluției, iar instanța ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalității și temeiniciei hotărârii, și considerentele pentru care s-a pronunțat soluția respectivă.

Obligația legală a instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând, raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

În cadrul dreptului la un proces echitabil se analizează și dreptul oricărei părți în cadrul unei proceduri judiciare de a prezenta instanței observațiile, argumentele și mijloacele sale de probă, coroborat cu dreptul fiecărei părți ca aceste observații și argumente să fie examinate în mod efectiv. Cu privire la aceste aspecte, obligația instanței de motivare a deciziilor sale este singurul mijloc prin care se poate verifica respectarea lor.

Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența deja consacrată a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, Curtea arată că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 par. 1 din Convenție, înglobează, între altele, dreptul părților unui proces de a-și prezenta observațiile pe care le apreciază ca fiind pertinente cauzei lor. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, mai ales, în sarcina "tribunalului", obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și cererilor de probă ale părților sub rezerva aprecierii pertinentei acestora" (cauza Van de Hurk c. Țările de Jos, hot. din 19 aprilie 1994, §59; în același sens, cauza Albina c. România, hot. din 28 aprilie 2005, §30). Obligația instanței de a răspunde prin motivare la argumentele prezentate de părți este justificată, întrucât "numai prin pronunțarea unei hotărâri motivate poate fi realizat un control public al administrării justiției" (hotărârea Hirvisaari c. Finlanda din 27 septembrie 2001).

Motivarea trebuie să fie coerentă, clară și lipsită de ambiguități și de contradicții. Ea trebuie să permită urmărirea unui raționament care a condus judecătorul la aceasta, de natură a susține și justifica soluția adoptată.

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că, la pronunțarea sentinței recurate, instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susținerilor și apărărilor invocate de părți sub aspectul capătului de cerere vizând obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii. Astfel, instanța de fond a concluzionat față de solicitarea reclamantului anterior enunțată că este întemaiată, fără însă a raporta sau corobora aspectele incidente speței cu dispozițiile legale invocate de părți și fără să verifice situația de fapt și probele din dosar, raportat la care s-a formulat cererea menționată în precedent.

Așadar, instanța de fond a făcut referire în considerentele hotărârii pronunțare la dispozițiile Ordinului ministrului sănătății nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor de evaluare a tehnologiilor medicale privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, coroborându-le cu aspectele incidente speței, pentru a justifica raționamentul juridic al acesteia în fundamentarea soluției adoptate vizând celelalte capete de cerere.

Nu același lucru se poate reține și în ceea ce privește soluția de admitere în parte a acțiunii formulată de reclamant și de obligare a pârâtului Ministerului Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro.

În acest sens, deși, în cadrul criticilor, reclamantul aduce argumente de fapt și de drept de natură a demonstra temeinicia pretențiilor sale, prima instanță nu a justificat rațiunile și argumentele pentru care a admis acțiunea în parte și apărările pârâtului au fost înlăturate sau nu au format convingerea judecătorului fondului.

Înalta Curte reține că, deși prin acțiunea introductivă, reclamantul a formulat critici punctuale vizând inițierea de către Ministerul Sănătății a unui proiect de Ordin privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului și privind neexercitarea de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a competenței legale de a iniția procesul de evaluare în vederea extinderii indicațiilor terapeutice ale medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumite comercială KEVTRUDA) și pentru indicația terapeutică GLIOBLASTOM, afecțiunea de care suferă reclamantul, instanța de fond a omis să analizeze aceste critici.

În acest sens, Înalta Curte arată că, față de celelalte pretenții ale reclamantului, instanța de fond s-a limitat la a reține că:, În ceea ce privește solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro, în vederea includerii sau neincluderii medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală, pentru indicația terapeutică cancer glioblastom, Curtea reține că aceasta este întemeiată.".

Concluzionând de această manieră, instanța de fond nu a motivat în niciun fel pretențiile reclamantului, nu a stabilit toate împrejurările de fapt relevante în cauză și nu a luat în considerare toate elementele prezentate de părți, astfel încât să asigure potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului o proporționalitate rezonabilă între prejudiciul suferit și intensitatea și gravitatea atingerii valorilor sociale ocrotite.

În aceste condiții, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamantului dovada că susținerile și mijloacele de apărare pe care le-a formulat prin cererea dedusă judecății au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei.

Jurisprudența instanței europene de contencios a drepturilor omului este constantă în a aprecia că dreptul la un proces echitabil nu poate fi exercitat pe deplin, decât în situația în care instanța procedează la un examen efectiv al cererilor, argumentelor și mijloacelor de probă ale părților, pentru a le evalua pertinența.

Or, în virtutea dispozițiilor art. 21 din Constituție și art. 6 Curtea Europeană a Drepturilor Omului care consacră principiul dreptului la un proces echitabil, instanța era datoare să analizeze și să ofere un răspuns tuturor susținerilor în fapt și în drept ale reclamanților.

Examinarea hotărârii recurate se face în funcție de motivele de fapt și de drept avute în vedere de prima instanță, motive ce trebuie să fie în concordanță cu probatoriul administrat și argumentele expuse de părțile în proces, iar, în lipsa indicării unor asemenea motive, instanța de recurs se află în imposibilitatea analizării legalității soluției adoptate.

În atare condiții, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va casa sentința primei instanțe și va dispune trimiterea cauzei aceleiași instanțe, spre rejudecare, urmând ca judecătorul fondului să procedeze la o examinare amănunțită a tuturor aspectelor de nelegalitate invocate, prin raportare la dispozițiile legale incidente, urmând a fi verificate în mod real și efectiv toate argumentele reclamantului în cercetarea legalității, în limitele învestirii instanței competente.

Prin urmare, fiind fondat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va lăsa neanalizat motivul de casare întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., aspectele reliefate de către recurentul-pârât în cadrul criticilor subsumate acestui temei de drept al căii de atac declarate în cauză urmând a fi avute în vedere cu ocazia rejudecării acțiunii de către prima instanță.

Pentru considerentele arătate anterior, în aplicarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat în cauză de declarat de pârâtul Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 17/2021 din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 17/2021 din 21 ianuarie 2021 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare primei instanțe în vederea soluționării cererii privind obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului publicat pe site-ul www.x.ro.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 februarie 2022.