ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 913/2024

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. i) și art. 8 din Legea nr. 554/2004, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate: - în principal obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) și PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicația GLIOBLASTOM; - în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 171 din 12 septembrie 2022 Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru existența autorității de lucru judecat.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului s-a arătat că prima instanță a admis în mod eronat excepția autorității de lucru judecat, întrucât între cele două cauze nu există identitate de obiect. Astfel, dosarul nr. x/2021 a avut ca obiect solicitarea care s-a aflat pe rolul Curții de Apel Constanța a avut ca obiect solicitarea de includere în listă a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN), în timp ce în prezenta cauză s-a solicitat includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) și PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicația GLIOBLASTOM. Acest lucru se datorează evoluției bolii pacientei, astfel că medicul curant a prescris o nouă schemă de tratament formată din combinația de medicamente anterior menționată, care acționează sinergic. Încercarea de "disociere" a obiectului celei de-a doua ordonanțe președințiale pentru a evoca excepția autoritătii de lucru judecat este inadmisibilă deoarece, din punct de vedere medical, cele două medicamente vor fi administrate împreună (în combinație) căci numai în acest mod vor avea efect terapeutic.

Apărările formulate de intimați Intimații-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au depus întâmpinare, solicitând, în esență, respingerea recursului și menținerea ca legală a sentinței primei instanțe, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România reluând și apărările formulate în fața instanței de fond referitoare la lipsa calității sale procesuale pasive.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Demersul judiciar inițiat de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, structurat pe două capete de cerere, a a vizat: - obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) și PEMBROLIZUMAB (denumire comercială KEYTRUDA) pentru indicația GLIOBLASTOM; - obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018. Instanța de fond a constatat că prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Constanța reclamanta din prezenta cauză a solicitat în contradictoriu cu aceiași pârâți obligarea la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicația GLIOBLASTOM; precum și obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018. Cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2021 a fost soluționată prin sentința civilă nr. 33/17.02.2022, definitivă prin nerecurare, astfel încât, apreciind că există triplă identitate de obiect, părți și cauză, instanța a reținut incidența dispozițiilor art. 431 alin. (1) și art. 432 C. proc. civ. și a respins acțiunea pentru existența autorității de lucru judecat. Fiind învestită cu recursul declarat de reclamantă împotriva sentinței primei instanțe, Înalta Curte constată caracterul fondat al acestuia, soluția pronunțată asupra primului capăt de cerere fiind rezultatul greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 430 - 431 C. proc. civ. Astfel, verificând cele două cereri de chemare în judecată prin prisma dispozițiilor art. 431 C. proc. civ., se constată că, într-adevăr, ele vizează aceleași părți și au aceeași cauză. În privința identității obiectului, Înalta Curte apreciază că aceasta poate fi reținută doar pentru cel de-al doilea capăt de cerere, care vizează "obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018." Primul capăt de cerere din prezenta cauză are ca obiect solicitarea reclamantei de obligare a pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a unei combinații de medicamente (BEVACIZUMAB - denumire comercială AVASTIN și PEMBROLIZUMAB - denumire comercială KEYTRUDA pentru indicația GLIOBLASTOM), în timp ce prin acțiunea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 aceeași solicitare de includere în listă a fost formulată doar pentru medicamentul BEVACIZUMAB - denumire comercială AVASTIN. Întrucât dispozițiile H.G. nr. 720/2008 fac referire atât la medicamente cât și la combinații distincte de medicamente care pot fi incluse în lista anterior menționată, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut, în mod eronat, îndeplinirea condiției privind identitatea de obiect și a admis excepția autorității de lucru judecat. În aceste condiții, date fiind admiterea, în mod greșit, a excepției autorității de lucru judecat și necercetarea fondului cauzei, Înalta Curte apreciază că se impune casarea în parte a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare la aceeași instanță de fond a primului capăt de cerere, în vederea respectării principiului dublului grad de jurisdicție și asigurării tuturor garanțiilor procesuale pe care judecata în primă instanță le conferă părților. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de A., va casa în parte sentința recurată și va trimite spre rejudecare la aceeași instanță de fond capătul de cerere vizând obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Bevacizum (denumire comercială Avastin) și Penbrolizumab (denumirea Comercială Keytruda) pentru indicația glioblastom, menținând restul dispozițiilor sentinței.