ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3747/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3747/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 23 iunie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judeca înregistrată la data de 12.12.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, anularea deciziei nr. 21647/18.11.20.19 și obligarea pârâtului la analizarea cererii reclamantei, respectiv să se dispună obligarea pârâtului la admiterea cererii de plată în cuantum de 50.000 euro pentru A., potrivit sentinței penale nr. 1684/2016 a Judecătoriei Bistrița, rămasă definitivă la data de 19.04.2017 prin decizia penală nr. 626/A/2017 a Curții de Apel Cluj.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei, în sensul anulării deciziei emise de către pârât și obligării acestuia la emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de despăgubire.
Recurenta-reclamantă precizează că cererea de despăgubire i-a fost respinsă de către intimatul-pârât pentru motivul că a fost formulată în mod tardiv; că dispozițiile Normei nr. 16/2015 și ale art. 14 din Legea nr. 213/2015 au fost interpretate în mod eronat și că dreptul de creanță se prescrie în termen de 5 ani.
Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că recurenta-reclamantă a preluat criticile din contestația administrativă și că cererea de recurs nu conține critici de nelegalitate.
Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluția instanței de recurs
2.1. Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs formulate de către reclamanta A., invocată de către intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
Examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta A., se constată că în mare parte aceasta reprezintă o redare fidelă a cererii de chemare în judecată, aflată la dosarul de fond (pag. 2 a cererii de recurs și paragrafele 5 și 6 din pag. 3), aspectele invocate făcând obiectul analizei primei instanțe, prin cererea de recurs nefiind adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.
Mai mult, paragrafele care nu se regăsesc în cererea de chemare în judecată nu constituie critici de nelegalitate în sensul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., fiind afirmații care nu sunt argumentate în raport cu considerentele hotărârii recurate, precum și afirmații cu caracter general, prin care se susține aplicarea eronată a legii de către instanța de fond, fără a se argumenta de ce consideră că instanța a aplicat în mod greșit legea, ceea ce face ca acestea să nu poată fi considerate critici de nelegalitate.
Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 709/2020 din 24 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 23 iunie 2022.