ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3581/2022

Ședința publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la data de 19.10.2021, sub numărul x/2021, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Jiu, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Autoritatea de Management POR, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Compartimentul Soluționare Contestații și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 215/15.09.2021, emisă de Compartimentul Soluționare Contestații din cadrul Direcției Generale Programul Operațional Regional, din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împotriva comunicării întocmite de Direcția Generală Programul Operațional Regional din cadrul MDLPA, înregistrată la Primăria Municipiului Târgu Jiu sub nr. x/10.08.2021, referitoare la Contractul de finanțare cod SMIS 123962, încheiat în cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 pentru proiectul "Reabilitare Școala Gimnazială Constantin Săvoiu, corpuri C1, C8, C9, construire sală sport și amfiteatru", în ceea ce privește reducerea procentuală 100% conform Notei de neconformitate AM POR nr. 65645.4/28.07.2021, atașată, precum și împotriva Notei de neconformitate nr. SVAP 65645.4/28.07.2021, atașată la comunicarea de mai sus, solicitând anularea acestora.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 964 din 23 februarie 2022, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Târgu Jiu, pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Autoritatea De Management POR - Compartimentul Soluționare Contestații și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului Gorj.

Pentru a pronunța această soluție, a apreciat că identificarea instanței competente din punct de vedere teritorial se realizează, prin aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

În esență, instanța a reținut faptul că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în calitate de normă generală, nu este suficient de clară și nu acoperă toate ipotezele faptice care pot apărea prin trimiterile pe care legile speciale le fac la norma generală, ceea ce nu exonerează judecătorul cauzei de obligația de identificare a normei aplicabile circumstanțelor cauzei.

Această determinare a legii aplicabile se face prin aplicarea art. 5 alin. (3) C. proc. civ.

Cum legea nu reglementează în mod clar și expres competența teritorială pentru circumstanța raportului de contencios administrativ special, reglementat prin O.U.G. nr. 66/2011, cum această competență nu poate fi identificată nici în baza uzanțelor, atunci competența teritorială a instanței sesizate de beneficiarul (persoană juridică de drept public) nemulțumit de actul emis de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene se va determina în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, iar acestea sunt cele cuprinse în teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 deoarece, astfel cum rezultă și din cele prezentate mai sus, ipoteza raportului juridic litigios întemeiat pe prevederile O.U.G. nr. 66/2011, cea în care instanța de contencios administrativ este sesizată de subiectul de drept al raportului juridic de drept administrativ, nemulțumit de actul autorității publice pârâte, este asemănătoare ipotezei reglementate prin teza I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, referitoare, de asemenea, la situația în care instanța de contencios administrativ este sesizată de persoana care se consideră vătămată prin actul autorității pârâte.

Sesizarea instanței de contencios administrativ în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 nu este asemănătoare celei reglementate de teza a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 deoarece în acest din urmă caz instanța este sesizată de autoritatea publică, astfel cum este ea definită prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 (organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public), în vreme ce în ipoteza în care instanța de contencios administrativ este sesizată în temeiul O.U.G. nr. 66/2011 de o persoană juridică de drept public, aceasta nu acționează (în cadrul raportului juridic concret dedus judecății) în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public.

Prin sentința civilă nr. 359 din 29 aprilie 2022, Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritoriala Municipiul Târgu Jiu, pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Autoritatea De Management POR - Compartimentul Soluționare Contestații și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal .

A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Instanța a reținut că în ceea ce privește competența de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabilește două cazuri de competență teritorială exclusivă. Teza a II-a a aceluiași art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, atribuie competența teritorială exclusivă de soluționare a cauzei în favoarea instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului în ipotezele în care reclamantul este autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora.

Așadar, în cauză, reclamanta este UAT Municipiul Tg-Jiu, prin Primar, autoritate publică care a chemat în judecată o altă autoritate publică, contestând actele administrative emise de pârâtă, acte care au fost emise tot în considerarea calității reclamantei de autoritate publică. Astfel, la momentul promovării acțiunii în contencios administrativ, reclamanta și-a păstrat această calitate de autoritate publică, caz în care competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în raport de normele de procedură instituite prin teza a II-a a aceluiași art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Jiu, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației-Autoritatea de Management POR, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Compartimentul Soluționare Contestații și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional a solicitat anularea deciziei nr. 215/15.09.2021, în ceea ce privește reducerea procentuală 100 % conform Notei de neconformitate AM POR nr. 65645.4/28.07.2021, precum și a Notei înseși.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantului autoritate publică în categoria persoanelor vătămate prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente teritorial să judece cauza.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței:

"(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

De asemenea, Înalta Curte are în vedere că reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Jiu are calitatea de autoritate publică, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"autoritate publică - orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică".

Înalta Curte constată că legiuitorul a instituit o competență teritorială exclusivă, stabilind că, în situația în care reclamantul din cauză are calitatea de autoritate publică, acesta se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului, în speță pârâtul având sediul în municipiul București. Norma cuprinsă în art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 nu instituie nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l calitatea reclamantului de autoritate publică.

Deși, în prezenta cauză, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Jiu acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o altă autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, Înalta Curte constată că, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o autoritate publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului, dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică, fără a face distincție între situațiile în care se acționează în calitate de parte vătămată și cele în care se acționează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calității de autoritate publică a reclamantei Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Târgu Jiu și a locului situării sediului pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripția teritorială a municipiului București.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgu Jiu în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Autoritatea de Management POR, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Compartimentul Soluționare Contestații, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației - Direcția Generală Programul Operațional Regional în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 iunie 2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.