ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2986/2022

Ședința publică din data de 25 mai 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești, secția civilă, la data de 4 octombrie 2021, sub dosar nr. x/2021, reclamantele A. și B., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Ploiești prin primar, au solicitat să se constate ineficacitatea Decretului de expropriere nr. 87 din 10.02.1962 privitor la imobilul situat la poziția nr. 42 - str. x, având în vedere că scopul pentru care s-a dispus exproprierea nu a fost atins, precum și obligarea pârâtei să evacueze imobilul situat în municipiul Ploiești, str. x - 58, fost C. nr. 51, județ Prahova.

2.1. Hotărârea Judecătoriei Ploiești, secția civilă

Prin sentința civilă nr. 549 din 26 ianuarie 2022, Judecătoria Ploiești a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârâta UAT Ploiești și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că, prin cererea dedusă judecății, reclamantele solicită să se constate ineficacitatea Decretului de expropriere nr. 87 din 10.02.1962 privitor la imobilul situat la poziția nr. 42 - str. x, emis de Consiliul de Stat al Republicii Populare Române.

Deci, se supune analizei instanței valabilitatea unui act administrativ, în accepțiunea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, emis de o autoritate publică centrală, astfel că, potrivit art. 10 alin. (1) teza a II-a din același act normativ, competența de soluționare a cauzei revine Curții de Apel Ploiești.

Relativ la cererea de evacuare a pârâtei din imobilul situat în municipiul Ploiești, str. x - 58, fost C. nr. 51, județ Prahova, instanța a conchis că aceasta este o cerere accesorie, depinzând de modalitatea de soluționare a capătului principal, ce vizează valabilitatea actului administrativ, astfel că, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., competența materială revine instanței competentă pentru cererea principal, respectiv Curții de Apel Ploiești.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 22.02.2022, sub dosar nr. x/2022.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 58 din 23 martie 2022, Curtea de Apel Ploiești a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că scopul principal urmărit de reclamante, astfel cum a precizat și reprezentantul acestora la termenul de judecată, este evacuarea pârâtei UAT Ploiești din imobilul situat în municipiul Ploiești, str. x - 58, fost C. nr. 51, județul Prahova, ca urmare a constatării ineficacității Decretului de expropriere nr. 87 din 10.02.1962 privitor la imobilul situat la poziția nr. 42 - str. x, având în vedere că scopul pentru care s-a dispus exproprierea nu a fost atins.

A mai reținut instanța că, prin acțiunea dedusă judecății nu se supune instanței analiza legalității unui act administrativ în sensul art. 1 alin. (1) și art. 8 din Legea nr. 554/2004, întrucât reclamantele nu se află în niciuna dintre situațiile prevăzute de aceste texte legale, respectiv nu solicită anularea unui act administrativ și nu contestă nici refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, ci, solicită evacuarea pârâtei dintr-un imobil ce a făcut obiectul unui decret de expropriere, ca urmare a constatării caducității acestui decret.

Prin urmare, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, constatând incidența în cauză a art. 94 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit căruia cererile de evacuare sunt de competența materială a judecătoriilor, Curtea de Apel Ploiești a admis excepția necompetenței sale materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

În sensul celor expuse anterior, Înalta Curte constată că reclamantele A. și B. au învestit Judecătoria Ploiești cu o cerere, prin care au solicitat, în contradictoriu cu pârâta UAT Ploiești, să se constate ineficacitatea Decretului de expropriere nr. 87 din 10.02.1962 privitor la imobilul situat la poziția nr. 42 - str. x, având în vedere că scopul pentru care s-a dispus exproprierea nu a fost atins, precum și obligarea pârâtei să evacueze imobilul situat în Ploiești, str. x (fost C. nr. 51), județ Prahova.

Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, contenciosul administrativ este definit ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Raportat la aceste dispoziții legale și la situația de fapt ce rezultă din actele dosarului, Înalta Curte constată că în cauză nu se atacă niciun act administrativ de autoritate, sau nesoluționarea în termenul legal a unei cereri de către o autoritate publică, ori refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri sau de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru executarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim al reclamantelor.

Înalta Curte, în acord cu considerentele reținute de curtea de apel, constată că scopul principal urmărit de reclamante este evacuarea pârâtei UAT Ploiești din imobilul situat în municipiul Ploiești, str. x (fost C. nr. 51), județul Prahova, ca urmare a constatării ineficacității decretului de expropriere nr. 87/10.02.1962 privitor la respectivul imobil, având în vedere că scopul pentru care s-a dispus exproprierea nu a fost atins.

De altfel, așa cum rezultă din partea introductivă a sentinței nr. 58 din 23 martie 2022 a Curții de Apel Ploiești, avocatul reclamantelor a precizat la respectivul termen de judecată că petitul principal al cererii de chemare în judecată este evacuarea, întemeiată pe art. 1034 C. proc. civ.

În contextul expus, având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată vizează o cerere de evacuare, competența materială de soluționare a cauzei în primă instanță aparține judecătoriei, conform art. 94 lit. d) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploiești, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantele A. și B. și pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Ploiești prin primar, în favoarea Judecătoriei Ploiești, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 mai 2022.