ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 150/2022
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 150/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2022
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia civilă nr. 1429/CA din 04 decembrie 2019, a constatat perimat recursul promovat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 1587/20.11.2018 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în contradictoriu cu intimatul-pârât Consiliul Local Babadag, având ca obiect acțiune în constatare.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii reclamantul A. a declarat recurs.
În motivarea recursului se susține că deși a specificat de trei ori în cererea de recurs că solicită ca judecarea procesului să aibă loc chiar și în lipsa sa, instanța de recurs nu a luat în considerare cererea sa, așa cum a fost formulată, și în mod netemeinic și nelegal a suspendat judecarea cauzei prin încheierea de ședință din 20.03.2019.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat dosarul nr. x/2018 la data de 08.01.2019, primind termen de judecată la data de 20.02.2019, dată la care instanța a pus în discuție suspendarea judecății cauzei, pentru lipsa părților.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 20.03.2019, Curtea de Apel Constanța a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La data de 17.10.2019, în conformitate cu dispozițiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., s-a întocmit referat pentru constatarea perimării, motivat de faptul că de la data ultimului act de procedură, respectiv 20.03.2019, dosarul a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de zile.
Instanța a avut în vedere dispozițiile art. 416 C. proc. civ. conform cărora:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp 6 luni"
În conformitate cu dispozițiile art. 417 C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes".
Cum în cauză recurentul nu a îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe și nici de a suspenda perimarea, astfel cum prevăd dispozițiile art. 416-417 C. proc. civ., s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
Înalta Curte apreciază că recurentul avea la dispoziție calea de atac a recursului împotriva încheierii de ședință din 20 martie 2019 prin care s-a dispus suspendarea cauzei, astfel că termenul de perimare ar fi fost întrerupt.
Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1429/CA din 04 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2022.