ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 657/2021

Ședința publică din data de 04 februarie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pr rolul Curții de Apel București la data de 22.12.2017, reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului acțiune în anulare și cerere de suspendare împotriva: Procedurii de selecție inițiate la nivelul AAAS în luna noiembrie 2017 și a măsurii luate de A.A.A.S., concretizată prin:

"Regulament privind procedura derulată de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului pentru selectarea în cadrul procedurilor de insolvență a administratorilor/lichidatorilor judiciari ce pot primi votul favorabil din partea AAAS în vederea confirmării în cadrul Adunărilor Creditorilor", a procesului-verbal având număr de ieșire dat de A.A.A.S. nr. 17/32526 și a adresei nr. x/07.12.2017 înregistrată la sediul A. sub nr. x/07.12.2017 (prin intermediul căreia se aduce la cunoștința reclamantei faptul că oferta înregistrată în vederea desemnării lichidatorului judiciar al S.C. B. S.A. nu a fost selectată), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea:

A. Procedurii de selecție desfășurate la nivelul A.A.A.S.:

A.1. Prin raportare la nelegalitatea organizării unei astfel de proceduri la data de 22.11.2017, în condițiile în care la nivelul A.A.A.S. s-a realizat în cursul lunii noiembrie a anului 2016 o procedură în cadrul căreia a fost desemnat practicianul în insolvență care urma a instrumenta întreaga procedură de insolvență a debitoarei ILH (în toate etapele sale) în persoana reclamantei;

A.2. Prin raportare la nerespectarea de către A.A.A.S. a dispozițiilor din Regulamentul publicat la data de 22.11.2017 cu privire la: - principiile instituite prin acesta; - modalitatea în care constările comisiei de selecție urmau a fi consemnate și comunicate părților.

B. Procesului-verbal având număr de ieșire dat de A.A.A.S. nr. 17/32526 (comunicat cu reclamanta doar după formularea unei contestații în conformitate cu prevederile art. 7.8. din Regulament și a art. 7 din Legea nr. 554/2004);

C. Adresei nr. x/07.12.2017 înregistrată la sediul A. sub nr. x/07.12.2017 prin intermediul căreia se aduce la cunoștința reclamantei faptul că oferta înregistrată în vederea desemnării lichidatorului judiciar al ILH nu a fost selectată.

Prin sentința nr. 1912 din data de 23 aprilie 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii, precum și acțiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta A., invocând incidența cazului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și solicitând casarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii în anulare astfel cum a fost formulată.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a depus întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția nulității recursului declarat de reclamantă, solicitând anularea acestuia ca nemotivat. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pârâta a formulat, totodată, recurs incident împotriva sentinței pronunțate de prima instanță și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat, în eventualitatea admiterii recursului principal, casarea hotărârii atacate și admiterea excepției inadmisibilității acțiunii.

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului principal, invocată de recurenta-pârâtă, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta A., este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ.,:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".(...)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e),(...), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității."

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, cazul de casare invocat de reclamantă în susținerea recursului principal este cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

O atare critică ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanța fondului încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

De asemenea, recurenta-reclamantă se limitează la a relua întocmai conținutul cererii de chemare în judecată, prin redarea motivelor de pretinsă nelegalitate a actelor contestate, fără a fi aduse critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate.

Constatând că recurenta-reclamantă A. nu s-a conformat exigențelor impuse de normele C. proc. civ. și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 anterior menționat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de recurenta-pârâtă și va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. .

În acest context, dată fiind soluția de constatare a nulității recursului principal, Înalta Curte reține că în privința recursului incident sunt aplicabile prevederile art. 491 alin. (1) C. proc. civ.:

"(1) Recursul incident și recursul provocat se pot exercita, în cazurile prevăzute la art. 472 și 473, care se aplică în mod corespunzător. (...)" și art. 472 alin. (2) Cod din același cod, conform cărora:

"Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect."

Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept menționate, Înalta Curte va constata nulitatea recursului principal declarat de reclamanta A. S.R.L. și va respinge ca neavenit recursul incident declarat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. invocată de recurenta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Constată nulitatea recursului principal declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 1912 din data de 23 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Respinge recursul incident declarat de pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului împotriva sentinței nr. 1912 din data de 23 aprilie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca neavenit.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 04 februarie 2021.