ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 909/2022

Ședința publică din data de 13 aprilie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x la 3 decembrie 2013 pe rolul Comisiei Centrale de Arbitraj din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate - Colegiul Medicilor din România - Colegiul Farmaciștilor din România - Colegiul Medicilor Dentiști din România, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat cerere arbitrală, solicitând obligarea pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU la înregistrarea, în vederea decontării, a facturilor în cuantum de 2.106,06 RON, aferente lunilor septembrie- decembrie 2010 și care reprezintă contravaloarea a 40% din medicamentele compensate, eliberate de farmacie pensionarilor cu venituri sub 700 RON.

Prin hotărârea arbitrală nr. 110 din 04 februarie 2016, pronunțată de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate -- Colegiul Medicilor din România - Colegiul Farmaciștilor din România - Colegiul Medicilor Dentiști din România în dosarul arbitral nr. x/2013, a fost admisă cererea de arbitrare formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., a fost obligată pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU la primirea și înregistrarea în vederea decontării a facturilor în cuantum de 2.106,06 RON, aferente perioadei septembrie- decembrie 2010, care reprezintă contravaloarea în procent de 40% a medicamentelor compensate 90% potrivit Hotărârii de Guvern nr. 186/2009, cu modificările și completările ulterioare, pentru pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 700 RON/lună, care se suportă din transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul Fondului Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Împotriva sentinței arbitrale, CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU a formulat acțiune în anulare, înregistrată la data de 04.06.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din 23 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea secției Civile a Curții de Apel București.

Prin sentința civilă nr. 41 din 25 februarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a fost respinsă acțiunea în anulare formulată de petenta CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU împotriva hotărârii arbitrale nr. 110 din 04 februarie 2016, pronunțate de Comisia Centrală de Arbitraj din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate - Colegiul Medicilor din România - Colegiul Farmaciștilor din România - Colegiul Medicilor Dentiști din România, în contradictoriu cu intimata S.C. A. S.R.L., ca nefondată.

CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 41 din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, motivele fiind, în esență, următoarele:

Recurenta invocă, în raport de art. 608 alin. (1) lit. g) și h) C. proc. civ., încălcarea de către Curtea de Apel București a art. 33 alin. (1) lit. a) din Regulamentul din 2004, aprobat prin decizia nr. 98 din 05.02.2004 a C.N.A.S., a art. 43 din Regulamentul din 2004 și a art. 26 alin. (1) din Ordinul nr. 2366/C din 21 iulie 2015.

În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 483 C. proc. civ.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte a dispus efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost întocmit și comunicat părților, pentru a depune puncte de vedere cu privire la raport.

Recurenta a depus punct de vedere cu privire la raportul întocmit în cauză.

Analizând recursul declarat, Înalta Curte reține următoarele:

Prezentul recurs este declarat împotriva sentinței civile nr. 41 din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

În accepțiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 din noul C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, cu recurs, fie pentru că a expirat termenul pentru exercitarea căii de atac - care dobândesc caracter definitiv la momentul expirării termenului de exercitare a căii de atac, fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor, ipoteză în care hotărârile devin definitive la data pronunțării lor.

Dispozițiile art. 613 alin. (4) din C. proc. civ., raportat la alin. (3) al aceluiași articol, prevăd că numai hotărârea prin care curtea de apel a admis acțiunea în anulare și a anulat hotărârea arbitrală este supusă recursului, în acest sens apreciind și Curtea Constituțională în decizia nr. 100/2017 din 07.03.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 532 din 07 iulie 2017, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 613 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și a unor acte normative conexe, care a intrat în vigoare la data de 24 martie 2017, a fost modificat art. 613 alin. (4) din noul C. proc. civ., în sensul că "(4) Hotărârea curții de apel prin care se soluționează acțiunea în anulare este supusă recursului".

Conform prevederilor art. 24 din noul C. proc. civ., "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare".

Legea civilă nu retroactivează, legiuitorul optând pentru regula previziunii, potrivit căreia faza judecății, în întregul ei, este guvernată de dispozițiile legii în vigoare la momentul pornirii acesteia, respectiv la data înregistrării cererii de chemare în judecată.

Raportat la faptul că cererea arbitrală a fost înregistrată la 3 decembrie 2013, la momentul înregistrării acțiunii fiind în vigoare dispozițiile art. 613 alin. (3) și alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârile curții de apel sunt supuse recursului numai în cazul admiterii acțiunii în anulare, împotriva sentinței civile nr. 41 din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

Așa fiind, decizia ce formează obiectul prezentei cauze are caracter definitiv de la pronunțarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) din noul C. proc. civ., "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

În consecință, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE BUZĂU împotriva sentinței civile nr. 41 din 25 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 aprilie 2022.