ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 677/2022

Ședința publică din data de 17 martie 2022

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la 25 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva Direcția Silvică Arad, în contradictoriu cu pârâtul A. a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 30.307,62 RON, reprezentând prejudiciu.

Prin sentința civilă nr. 537 din 12 august 2021 pronunțată de Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în dosar nr. x/2020 a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta RNP Romsilva prin Direcția Silvică Arad împotriva pârâtului A., fiind obligată reclamanta la plata către pârât a sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA.

La termenul de judecată din 3 decembrie 2020, atât apelanta-reclamantă cât și intimatul-pârât au solicitat suspendarea judecății, iar instanța constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a încuviințat cererea și a dispus suspendarea cauzei.

La data de 13 iulie 2021, din oficiu, instanța a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării perimării, fixând termen de judecată în acest sens la 30 septembrie 2021.

Prin decizia civilă nr. 1262 din 30 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale s-a constatat perimat apelul declarat de reclamanta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA prin Direcția Silvică Arad împotriva sentinței civile nr. 537 din 12 august 2021 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul pârât A..

Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA prin Direcția Silvică Arad a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

În argumentarea memoriului de recurs, recurenta arată că prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2020 s-a dispus suspendarea judecății cauzei, motivat de soluționarea dosarului execuțional nr. x/2018, care a fost conexat la dosarul execuțional nr. x/2016 și a demersurilor privind îndeplinirea acestora stabilindu-se termen de verificare la 30 iunie 2021, întrucât a fost pusă în discuție excepția inadmisibilității acțiunii, a existenței celor două titluri executorii împotriva a doi debitori diferiți, ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 1878/2018 în dosarul nr. x/2017 cu S.C. B.

La termenul din 3 iunie 2021, consilierul juridic al recurentei, prin adresa nr. x/17.05.2021 a depus note de ședință împreună cu înscrisurile aferente privind demersurile efectuate în dosarul execuțional, iar la termenul din 30 septembrie 2021, Curtea de Apel Timișoara a constatat perimat apelul, deși în cauză, de la data pronunțării încheierii de ședință din 3 decembrie 2020, recurenta s-a interesat constant de stadiul dosarului, acesta nefiind lăsat în nelucrare într-un interval de 6 luni, termen prevăzut de art. 416 C. proc. civ. și care ar fi condus la constatarea perimării apelului.

În acest context, recurenta susține că instanța de apel a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, întrucât din înscrisurile depuse la dosar, nu rezultă întrunirea condițiilor legale pentru a opera perimarea și pentru aplicarea sancțiunii perimării apelului.

Așadar, în mod nefondat și neîntemeiat a fost constatată perimarea apelului, cu atât mai mult cu cât nu exista nicio încheiere care să dispună cu privire la suspendare, că aceasta a operat, un astfel de act de procedură obligatoriu impunând a fi întocmit de către instanța din oficiu, astfel că nu se poate reține lipsa de diligență a părților, ca sancțiune pentru desfășurarea procesului.

Pentru toate aceste considerente, recurenta solicită admiterea recursului, respingerea excepției perimării apelului și menținerea suspendării dosarului.

Prin întâmpinarea, depusă la 17 decembrie 2021, intimatul-pârât A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin răspunsul la întâmpinarea intimatului, depus la 7 ianuarie 2022, recurenta a solicitat înlăturarea susținerilor ca fiind nefondate.

Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, reține că recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ ARAD este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:

În argumentarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit căruia "casarea unor hotărâri se poate cere atunci când prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", recurenta susține că instanța de apel a considerat în mod greșit că sunt îndeplinite condițiile legale pentru constatarea perimării apelului.

În acest sens, recurenta susține că în realitate nu a lăsat în nelucrare procesul, ci a depus note scrise la dosar prin care informa instanța despre demersurile efectuate în dosarul execuțional, a cărui existență a generat de fapt suspendarea procesului, context în care apreciază că nu sunt întrunite condițiile legale pentru a opera perimarea și pentru aplicarea sancțiunii perimării apelului.

Aceste critici sunt nefondate, întrucât pentru reluarea judecății cererii de apel, era necesară o cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ. care prevede că "judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților", aceasta fiind o normă cu caracter imperativ, neexistând nicio posibilitate de derogare.

Astfel, în cazul în care un proces a fost suspendat la cererea părților și în termen de 6 luni nu s-a solicitat reluarea acestuia, instanța constată perimarea judecății în temeiul art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

În acest context, depunerea de către recurentă a unor înscrisuri la dosar, în termenul de suspendare, fără a fi însoțite de o cerere expresă de reluare a judecății, nu poate fi considerată un act de procedură în sensul celui prevăzut la art. 417 C. proc. civ., având în vedere că perimarea este întreruptă doar de o cerere de repunere pe rol a cauzei.

Prin urmare, pentru a opera întreruperea cursului perimării, reclamanta trebuia să îndeplinească un act de procedură, respectiv să întocmească o cerere de redeschidere a dosarului, prin care să solicite continuarea judecării apelului, întrucât simpla depunere de înscrisuri la dosarul cauzei nu exprimă manifestarea de voință expresă și neechivocă în sensul reluării judecății.

Astfel, din perspectiva cerințelor impuse de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., se constată că recurenta nu a invocat nicio neregularitate de ordin procedural ce ar putea conduce la nulitatea actului, întrucât aceasta nu a solicitat reluarea judecății, potrivit dispozițiilor art. 415 alin. (1) C. proc. civ.

Motivul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când hotărârea pronunțată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, sens în care se constată că acest motiv de recurs a fost invocat în mod formal, întrucât în memoriul de recurs, recurenta nu a indicat normele de drept material încălcate sau aplicate greșit de către instanța de apel.

Așadar, pentru ca susținerile dezvoltate de recurentă să se încadreze în ipoteza pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., aceasta trebuia să demonstreze încălcarea sau aplicarea greșită a unor norme de drept material, cu argumente din care să rezulte că normele legale incidente nu au fost corect aplicate la situația de fapt stabilită.

Pentru toate argumentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ ARAD împotriva deciziei civile nr. 1262 din 30 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP ROMSILVA prin DIRECȚIA SILVICĂ ARAD împotriva deciziei civile nr. 1262 din 30 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția litigii de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-pârât A..

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 martie 2022.