ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1457/2022
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1457/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 14 iunie 2022
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția a II-a civilă la 13.04.2016, reclamantele A. S.R.L. și B. S.R.L. au chemat în judecată pe pârâta C. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea contractului de închiriere nr. x/15.01.2015.
În drept, a invocat art. 1.236 și urm. C. civ.
Prin încheierea din 19.05.2016, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă a admis în parte cererea de acordare a facilităților la plata taxelor de timbru formulată de A. S.R.L. și B. S.R.L. și a amânat plata sumei de 5.605 RON, cu titlu de taxă judiciară de timbru, la data de 13.10.2016.
Prin sentința nr. 398/08.11.2016, Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă a anulat ca netimbrată acțiunea reclamantelor și a dispus comunicarea sentinței organelor de executare.
Împotriva acestei sentințe, au declarat apel reclamantele.
Prin decizia nr. 189/14.03.2017, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a fost admis apelul reclamantelor, a anulat sentința atacată și a reținut cauza pentru judecata pe fond, stabilind termen pentru soluționare.
Prin decizia nr. 761/17.10.2017, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantelor.
Împotriva deciziei nr. 761/17.10.2017, au declarat recurs reclamantele, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată curții de apel.
În motivare, au arătat că împotriva reclamantei B. S.R.L. a fost deschisă procedura insolvenței și numit administrator judiciar D.., prin încheierea din 27.06.2017, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017.
În continuare, au susținut că instanța de apel a soluționat pricina, fără a introduce în cauză administratorul judiciar, astfel că judecarea apelului a fost făcută fără citarea legală a reclamantei B. S.R.L.
Recurentele au mai relevat că este greșită dispoziția de respingere a probei testimoniale cu martori, apreciindu-se că nu este utilă cauzei. Or, prin administrarea acestei probe se puteau dovedi cauzele de nulitate invocate prin acțiune, respectiv lipsa cauzei, cauza ilicită, lipsa obiectului contractului și frauda la lege, context în care a prezentat pe larg aspecte referitoare la situația de fapt și împrejurările în care a fost încheiat contractul de închiriere nr. x/15.01.2015, a celor 18 parcele de teren intravilan, în suprafață de 9.182 m.p., situate în intravilanul comunei Cârcea, Jud. Dolj.
Totodată, au mai susținut că, în realitate, între părți a existat un împrumut de bani pentru care au fost aduse mai multe garanții, cu promisiunea că ulterior rambursării imobilele vor fi restituite prin încheierea altor contracte de vânzare.
În final, au subliniat că numitul E. a urmărit să încheie contractele prin mai multe societăți pentru a ascunde mai bine camăta, iar contractul atacat în cauză face parte dintr-un șir de acte încheiate formal, astfel că este îndeplinită cerința de fraudă la lege, actul prohibit de lege fiind suplinit prin încheierea altor acte.
În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.
Intimata nu a depus întâmpinare.
La 05.06.2018, recurentele au depus la dosar o cerere de suspendare a judecății cauzei, până la soluționarea dosarului penal nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care ulterior a fost reînregistrat sub nr. x/2017 pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, ca urmare a disjungerii, în raport cu art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. din 1865.
În temeiul art. 493 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost depus la dosar și, în urma analizării lui de către completul de filtru, a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că în termen de 10 zile de la comunicare pot depune puncte de vedere la raport; recurentele au formulat punct de vedere.
Prin încheierea din 13.11.2018, Înalta Curte, în temeiul art. 520 alin. (4) C. proc. civ., a suspendat judecata recursului, iar prin încheierea din 02.04.2019 a repus cauza pe rol și a admis în principiu recursul, fiind stabilit termen în ședință publică, în raport cu art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
Prin încheierea din 17.09.2019, Înalta Curte, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului.
În baza referatului din 28.03.2022, Înalta Curte a fixat termen pentru a se verifica dacă mai subzistă măsura suspendării, în raport cu art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 1375 din 17 decembrie 2015.
Cauza a fost repusă pe rol la data de 14 iunie 2022, când Înalta Curte a invocat din oficiu excepția perimării cererii de recurs, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:
Articolul 416 C. proc. civ. reglementează perimarea de drept a oricărei cereri de chemare în judecată și căi de atac, chiar împotriva incapabililor, rămase în nelucrare, din vina părții, timp de 6 luni.
Perimarea este o sancțiune procesuală determinată de lipsa de stăruință a părților în continuarea judecății și instituirea ei are la bază următoarele elemente esențiale: rămânerea cauzei în nelucrare și culpa procesuală a părții în neefectuarea niciunui demers pentru repunerea cauzei pe rol. Pe lângă natura sa sancționatorie, perimarea dă efect unei prezumții de desistare a părților care, rămânând pasive, consfințesc lipsa lor de interes în finalizarea judecății.
În speță, judecata cauzei a fost suspendată prin încheierea din 17.09.2019, în baza art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., avându-se în vedere dosarul penal nr. x/2017, aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, a cărei soluție ar fi putut avea o înrâurire asupra recursului.
Din verificările efectuate a rezultat că în dosarul penal nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova a fost pronunțată ordonanța de clasare din 30.09.2020 și că plângerea formulată împotriva acesteia a fost soluționată de Judecătoria Craiova, prin încheierea nr. 59/25.03.2021; încheierea este definitivă.
Această încheiere, nr. 59/25.03.2021, constituie ultimul act de procedură, după comunicarea căruia partea putea solicita repunerea cauzei pe rol și reluarea judecății; niciuna dintre părți nu a solicitat reluarea judecății.
Așadar, condițiile perimării așa cum se desprind din prevederile art. 416 C. proc. civ. sunt îndeplinite în cauză, de la 04.04.2021 - data comunicării ultimului act de procedură și până la 28.03.2022 - data întocmirii referatului trecând mai mult de 6 luni, termen în care părțile nu au pretins redeschiderea judecății.
Pentru considerentele expuse, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condițiile art. 417-418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 416, art. 420 și art. 421 C. proc. civ., va constata perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantele A. S.R.L., prin administrator judiciar provizoriu F.. și B. S.R.L., prin lichidator judiciar D.., împotriva deciziei civile nr. 761/2017 din 17 octombrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.
Cu recurs în 5 zile de la pronunțare.
Recursul se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 iunie 2022.