Decizia nr. 2588/2021 — ÎCCJ, Secția I civilă — cale de atac împotriva deciziei nr. 971/2018 a Tribunalului Bacău

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 23.08.2017 sub nr. x/2017, contestatoarea A. a formulat, în contradictoriu cu intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, contestație la executare prin care a solicitat anularea somației nr. x din data de 31.07.2017, emisă în dosarul de executare nr. x, de intimată, însoțită de titlul executoriu nr. x/31.07.2017, precum și suspendarea executării silite. Prin sentința civilă nr. 6483/08.11.2017, Judecătoria Bacău, secția civilă a admis excepția netimbrării și a anulat, ca netimbrată, contestația la executare formulată. Prin decizia nr. 971 din 15 mai 2018, Tribunalul Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția netimbrării, invocată din oficiu și a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței nr. 6483/08.11.2017 a Judecătoriei Bacău. Împotriva acestei din urmă decizii, reclamanta A. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 24.10.2018, iar prin decizia nr. 4213/05.12.2018 s-a admis excepția necompetenței materiale a I.C.C.J. și s-a declinat în favoarea Curții de Apel Bacău, competența de soluționare a recursului, fiind astfel înregistrată la data de 16.01.2019 prezenta cale de atac. Prin încheierea din data de 13 mai 2019, având în vedere lipsa părților, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. s-a suspendat judecata recursului.

Sentința pronunțată de Curtea de Apel Bacău Prin decizia nr. 125 din 09 martie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă s-a admis sesizarea de perimare și s-a constatat perimată cererea de recurs formulată de A. în contradictoriu cu ANAF-AJFP Bacău.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 125 din 9 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă a declarat recurs contestatoarea A.. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 19 martie 2021. Recursul a fost comunicat intimatei Agenția Națională de Administrare Fiscală - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău la 26 aprilie 2021, astfel cum reiese din dovada de comunicare aflată la dosar. În cuprinsul cererii de recurs, care nu a fost întemeiat în drept, recurenta arată că hotărârea atacată este nelegală. Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

Procedura de filtru Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reținut că, în opinia raportorului, decizia nr. 125 din 09 martie 2020 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă, este supusă căii de atac a recursului și că, în măsura în care completul de filtru va aprecia că recursul este motivat, fiind și posibilă încadrarea criticilor în unul dintre cazurile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în aplicarea art. 493 alin. (5) C. proc. civ., completul de judecată urmează a se pronunța asupra admisibilității în principiu, conform art. 493 alin. (6) C. proc. civ. Raportul a fost comunicat părților la 18 octombrie 2021, conform dovezilor de comunicare de la filele x de la dosar. La data de 27 octombrie 2021, recurenta A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului, arătând că menține cele indicate în cererea de recurs, precizând că temeiul de drept al recursului îl constituie dispozițiile art. 416 alin. (3) din C. proc. civ. și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prin rezoluția din 1 noiembrie 2021, s-a fixat termen de judecată la 23 noiembrie 2021, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilității în principiu a recursului.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul în raport de excepția nulității, invocată de instanță din oficiu, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal. Conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În speță, Înalta Curte constată că aspectele dezvoltate de recurentă în cererea de recurs vizează nemulțumirile sale față de situația actuală în care se află aceasta și familia sa, ca urmare a deciziei pronunțate, însă fără a dezvolta critici de nelegalitate a deciziei curții de C. pen., astfel încât nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului. În ceea ce privește susținerea reclamantei că decizia atacată este nelegală și potrivnică, susținerile respective nu vizează legalitatea acesteia, atâta timp cât nu sunt dezvoltate motive concrete de nelegalitate. Într-o atare situație în care recurenta nu relevă o greșeală în evaluarea judiciară ce susține hotărârea atacată cu recurs, nu există suportul critic necesar spre a se verifica și stabili, în coordonatele motivelor de casare reglementate prin art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., nelegalitatea evaluării realizate de instanța de apel. Drept urmare, criticile recurentei nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocate în cererea de recurs. Înalta Curte reține că instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judiciar eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 488 din C. proc. civ. Reproducerea, prin cererea de recurs, a nemulțumirilor părților cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată nu se constituie într-o critică de nelegalitate a deciziei, art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ. Pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., se reține că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Or, obiectul recursului constituindu-l decizia nr. 125 din 9 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raționamentul instanței în soluția de constatare a perimării recursului. În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și nu se grefează pe conținutul deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.