ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2456/2021

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 8 iunie 2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a amânat pronunțarea, iar prin încheierea din 15 iunie 2021 a respins cererea de recuzare, ca inadmisibilă. A respins cererea de lămurire/completare, ca neîntemeiată. A respins cererea formulată la 21 aprilie 2020 de petentul A., în contradictoriu cu intimații B., C., D., E., F., Municipiul București prin Primar general, Primăria sectorului 1 București și S.C. Herăstrău Nord S.A., ca neîntemeiată. A respins cererea de amendare, ca neîntemeiată.

Împotriva acestor încheieri au fost formulate de către A. două căi de atac intitulate "apel".

A arătat că instanța a refuzat să vadă că nu există prescripție în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare nr. x/1996, susținând și faptul că instanța trebuia să suspende soluționarea cauzei.

A solicitat admiterea apelului, anularea încheierilor și trimiterea cauzei pentru judecată pe fond.

Căile de atac intitulate "apel" sunt nule, sancțiune ce va fi aplicată acestora, în considerarea argumentelor ce succed.

Prealabil, se constată că cererile intitulate "apel" au fost formulate împotriva a două încheieri pronunțate de Curtea de Apel București, una de amânare a pronunțării și cealaltă de respingere a cererii de lămurire/completare a dispozitivului deciziei nr. 347 A/2012 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, pronunțată în apel.

Cum decizia a cărei lămurire/completare s-a solicitat este dată în apel, împotriva acesteia se poate exercita calea de atac a recursului, de care, de altfel, a uzitat petentul, recursul fiind soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă prin decizia nr. 5179/2013.

Prin urmare, și împotriva deciziei de respingere a cererii de lămurire/completare dispozitiv se poate declara recurs, în raport de dispozițiile art. 281

3

C. proc. civ. de la 1865, act normativ aplicabil litigiului în raport de data înregistrării dosarului pe rolul instanțelor judecătorești, respectiv anul 2008, iar încheierea de amânare a pronunțării face parte integrantă din încheierea din 15 iunie 2021.

Față de aceste dispoziții legale coroborate cu cele cuprinse la art. 4 pct. 1 C. proc. civ., cererile intitulate "apel" îndreptate împotriva unor încheieri pronunțate în calea de atac a apelului și înaintate spre soluționare prezentei instanțe, a cărei competență e circumscrisă soluționării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, vor fi analizate în regimul căii de atac a recursului și vor fi tratate ca atare prin prisma exigențelor impuse sub aspectul motivării, prin norma art. 304 C. proc. civ., iar nu apreciate ca inadmisibile strict prin denumirea atribuită de parte (aceea de apel).

Potrivit art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind limitativ prevăzute la art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea hotărârii recurate, întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici privind modul de judecată al instanței raportat la motivul de recurs invocat.

Indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora realizează exigențele art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 din cod.

Or, în speță, se observă că recurentul nu a susținut în vreun fel nelegalitatea soluției atacate, limitându-se a aduce ca argumente nemulțumiri și aspecte care țin de fondul cauzei (prescripție), în condițiile în care prin încheierea atacată a fost soluționată o cerere de lămurire/completare dispozitiv.

Însă în calea extraordinară de atac a recursului nu are loc o devoluare a fondului, ceea ce constituie obiect al judecății fiind legalitatea hotărârii pronunțată în apel.

O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.

Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat și nelegal raționamentul Curții de Apel București.

Văzând dispozițiile art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., precum și pe cele ale art. 306 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 304 din cod, se va constata nulitatea căilor de atac exercitate în asemenea condiții procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a hotărârilor atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nule căile de atac intitulate "apel" declarate de A. împotriva încheierilor din 8 iunie 2021 și 15 iunie 2021 ale Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.