ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6292/2021

Circumstanțele cauzei Prin contestația înregistrată inițial pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. de dosar x/2020, competența de soluționare fiind ulterior declinată în favoarea Curții de Apel Craiova, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 687/30.04.2020 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, publicată la data de 27.05.2020, și, constatându-se îndeplinite condițiile legale, admiterea cererii de continuare a activității la Tribunalul Dolj, ca urmare a opțiunii exprimate la încetarea mandatului de Președinte al Judecătoriei Segarcea.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 148 din 10 mai 2021 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, rejudecarea acțiunii și admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. În motivarea recursului, s-a arătat, în esență, că instanța de fond a realizat o interpretare eronată a dispozițiilor art. 46 1 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, contrar susținerilor pârâtului Consiliului Superior al Magistraturii aceste dispoziții nefiind aplicabile situației particulare în care s-a aflat reclamantul. La data de 20.09.2021, recurentul-reclamant A. a depus la dosar cerere prin care a învederat că renunță la judecarea recursului declarat în cauză, conform art. 406 C. proc. civ., având în vedere faptul că la data de 16.09.2021 secția pentru judecători a validat rezultatele concursului de promovare efectivă în funcții de execuție a judecătorilor, dispunând promovarea sa efectivă începând cu data de 15.10.2021.

Apărările formulate de intimat Intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a hotărârii primei instanțe. De asemenea, la data de 30.09.2021, a depus note scrise, solicitând instanței de recurs să ia act de cererea de renunțare la judecata recursului formulată în cauză.

Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de renunțare la judecata recursului Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 406 alin. (1) C. proc. civ., se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, iar art. 463 din același cod definește achiesarea la hotărâre drept renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja. Pentru aceste motive, având în vedere și dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., care impun judecătorului să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului de renunțare la judecata recursului. PENTRU ACESTE MOTIVE,