ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5956/2021

Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 14.11.2018, de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G., în contradictoriu cu pârâții Federația Română de Tenis și Ministerul Tineretului și Sportului în dosar nr. x/2018 al Curții de Apel Timișoara, s-a solicitat obligarea pârâtei de rând 1 la plata, în favoarea reclamanților, a contravalorii premierii pentru reclamantul A., care a obținut locul 2 la Campionatul European de Tenis - Moscova 2017, precum și obligarea pârâtului de rând 2 la acordarea premierii, conform dispozițiilor H.G. nr. 1447/2007.

Prin încheierea nr. 1142/05.03.2019, ÎCCJ a admis cererea de strămutare formulată de Ministerul Tineretului și Sportului, trimițând dosarul în vederea soluționării pricinii Curții de Apel Oradea.

Prin sentința nr. 111/CA/2019-PI pronunțată la data de 20 iunie 2019, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității formulării acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului, a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de același pârât, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Federației Române de Tenis invocată de aceasta, respingând acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

De asemenea, a respins ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție formulată de Federația Română de Tenis în contradictoriu cu Ministerul Tineretului și Sportului.

Totodată, a admis acțiunea formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. și a obligat pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului la acordarea în favoarea fiecăruia dintre reclamanți a premiilor/recompenselor prevăzute de H.G. nr. 1447/2007.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, respingerea cererii de chemare în judecată.

Sub un prim aspect arată recurentul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului că în mod greșit a fost respinsă excepția tardivității acțiunii susținând că reclamanții H. și G. sunt reprezentanți legali doar ai reclamantului A. nu și ai celorlalți reclamanți B., C., D., E., F., G. drept urmare, susține recurentul că cererea trebuia să fie respinsă ca tardivă și inadmisibilă întrucât nu s-a făcut dovada formulării plângerii prealabile de către reclamanții B., C., D., E., F., G. în nume propriu pentru un drept revendicat ca fiind al fiecăruia, în parte.

Arată recurentul că plângerea prealabilă este obligatorie ori de câte ori legea specială prevede dreptul părții de a se adresa instanței de contencios administrativ, potrivit legii sau de a ataca un act administrativ în condițiile Legii contenciosului administrativ.

Prin cea de-a doua critică se arată de către recurent că instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material, în sensul că și-a arogat dreptul de a obliga Ministerul Tineretului și Sportului la acordarea premierii în favoarea fiecăreia dintre reclamanți, instituind de la sine putere a obligație în sarcina Ministerului Tineretului și Sportului care nu se regăsește în actul normativ, respectiv în cuprinsul art. 25 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007, aceasta neputând să treacă peste analiza documentației și veridicitatea acesteia.

Acordarea premiilor se poate face în funcție de analiza documentației, veridicitatea datelor și a rezultatelor care le conține dar care nu s-a realizat atâta timp cât actul era însușit de o persoană fără calitatea de reprezentant legal și nu avea caracterul unui act cu efecte juridice emis de federația sportivă națională pe ramura de sport tenis. Mai mult, premiile se pot acorda doar în limita bugetului aprobat.

Susține recurentul că instanța de fond a interpretat în mod eronat și dispozițiile art. 32 alin. (1) din H.G. nr. 1447/2007 care prevede posibilitatea de a acorda premii antrenorilor care au îndrumat sportivul, iar textul de lege reglementează posibilitatea acordării premiilor pentru antrenorii care au contribuit și care pot fi premiați.

De asemenea, se susține că în mod eronat instanța de fond a considerat că reclamanții C., D., F. sunt persoane care se încadrează la art. 34 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1447/2007 întrucât aceste dispoziții legale fac referire la personalul federațiilor naționale și care nu a fost probat cu niciun document nici în proces, nici atașat documentației, și tot în mod eronat s-a apreciat și în ce-l privește pe reclamantul G. fiind considerat ca antrenor sau profesor care au depistat/inițiat sportivul A., în această situație fiind încălcate dispozițiile art. 39 alin. (1) din același act normativ.

Intimata-pârâtă Federația Națională de Tenis a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Intimații-reclamanți au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, arată că premierea se acordă sportivului care a obținut rezultatul conform dispozițiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cât și membrilor echipei care au contribuit la obținerea rezultatului. Ceilalți membrii ai echipei sportivului nu pot obține premierea în absența premiului acordat sportivului, situație în care parcurgerea procedurii prealabile de către sportiv profită celorlalți reclamanți și dovedește îndeplinirea procedurii pentru toți reclamanții. Ca atare, membrii echipei tehnice nu aveau posibilitatea să pretindă recunoașterea dreptului, în absența cererii sportivului, în privința acestuia din urmă este evident că este îndeplinită condiția parcurgerii procedurii prealabile.

Pe fondului cauzei, arată că refuzul formulat de recurentul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului, la cererea de acordare a premierii, nu este unul justificat deoarece nu a comunicat o eventuală neregularitate a documentației întocmită de către FRT și care în niciun caz nu ar putea fi imputabilă reclamanților. Pe de altă parte, poziția adoptată de Minister față de Federația Română de Tenis este o împrejurare care nu prezintă relevanță pentru efectuarea premierii.

Documentația în vederea premierii a fost întocmită de către Federația Națională de Tenis potrivit prevederilor H.G. nr. 1447/2007 înregistrată la recurent la data de 28.09.2017. Argumentele invocate de recurent se referă strict la chestiuni administrative, inexistente la momentul întocmirii documentației, ceea ce nu poate conduce la neacordarea premierii și la prejudicierea persoanelor care au obținut performanța sportivă.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este nefondat, sentința recurată reflectând interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanțele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte are în vedere că potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

Instanța de control judiciar constată că în cauză nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în vederea casării hotărârii deoarece prima instanță a reținut corect situația de fapt, în raport cu materialul probator administrat în cauză și a realizat o încadrare juridică adecvată.

În esență, chestiunea litigioasă pe care a avut-o de dezlegat prima instanță a fost dacă refuzul recurentului-pârât Ministerul Tineretului și Sportului de acordare a premiilor/recompenselor este unul justificat în raport de dispozițiile legale incidente cauzei

Constată Înalta Curte că această problemă litigioasă în mod corect a fost soluționată de instanța de fond stabilind că în baza dispozițiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă toți intimații-reclamanți sunt îndreptățiți la acordarea premiilor/recompenselor stabilite prin acctul normativ menționat.

Prioritar, observă Înalta Curte că refuzul nejustificat de a soluționa o cerere a fost definit de Legea nr. 554/2004 prin art. 2 alin. (1) lit. i) ca fiind "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Recurentul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului a justificat refuzul său de acordare a premiilor/recompenselor pe împrejurarea că pe documentația depusă de Federația Română de Tenis, se regăsește semnătura numitului I., în calitate de președinte, iar conform extrasului din Registrul Special al federațiilor ținut de Tribunalul București, acesta nu mai deținea un mandat statutar, fiind ales pe o perioadă de 4 ani, până la data de 17.07.2017, respectiv se regăsește semnătura numitului B., atât ca și vicepreședinte, cât și ca director general, neexistând niciun act din care să rezulte că la data respectivă acesta deținea două funcții în cadrul Federației Române de Tenis. Față de aceste considerente, s-a apreciat că documentația nu întrunește condițiile de legalitate.

Curtea de Apel Oradea a stabilit, în raport de dispozițiile legale incidente cauzei, respectiv H.G. nr. 1447/2007, că refuzul recurentului pârât de acordare a premiilor/recompenselor este unul nejustificat, hotărâre pe care Înalta Curte o împărtășește în totalitate.

Astfel, așa cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, intimatul-reclamant A. a solicitat recurentului-pârât acordarea premiilor/recompenselor prevăzute prin H.G. nr. 1447/2007, solicitarea sa fiind semnată atât de către acesta cât și de către echipa sa tehnică, ceilalți intimați-reclamanți. Față de această situație, este fără relevanță modalitatea în care este întocmită documentația în vederea acordării premiilor/recompenselor, important fiind îndeplinirea condiției prevăzută de H.G. nr. 1447/2007 și anume clasarea sportivului pe podium la competițiile sportive naționale/internaționale alături de echipa sa tehnică.

Sub acest aspect observă Înalta Curte că nu există nicio precizare în cuprinsul refuzului referitoare la verificarea de către recurent a acestor condiții, context față de care refuzul apare ca fiind unul nejustificat.

Verificând actele anexate cererii de chemare în judecată constată Înalta Curte că reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea premiilor prevăzute de H.G. nr. 1447/2007.

Astfel, în conformitate cu Autorizația nr. x/06.07.2017, recurentul-pârât Ministerul Tineretului și Sportului a autorizat participarea Federației Române de Tenis la Campionatul European individual din Rusia - Moscova, în perioada 22-30.07.2017, delegația fiind compusă din șase persoane.

Reclamantul A. a obținut la această competiție locul al doilea, respectiv medalia de argint.

Din echipa de pregătire a sportivului au făcut parte și reclamanții B. (antrenor principal), C. (preparator fizic), D. (metodolog), E. (antrenor secund), F. (fizioterapeut) și G. (descoperitor).

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) lit. e) din H.G. nr. 1447/2007, pentru performanțele deosebite obținute în competiții sportive, Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale, Federația Sportului Școlar și Universitar, ministerele și alte instituții centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcție de valoarea performanței, de importanța și amploarea competiției, de contribuția personală și în limita bugetului aprobat, premii/recompense în RON și/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor: (…) e) Campionate europene/Campionate europene pentru persoane cu nevoi speciale - RON - tineret, juniori I - locul II - 8.000 euro, premiile/recompensele se acordă de Ministerul Tineretului și Sportului

Art. 32 alin. (1) al aceluiași act normativ prevede posibilitatea recompensării antrenorilor care au îndrumat sportivul, arătând că antrenorii care au contribuit la realizarea performanțelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale și europene și la alte competiții prevăzute la art. 25 alin. (1) lit. a) - l) și o) - q), precum și la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiați/recompensați, la propunerea federațiilor sportive naționale, în funcție de: a) valoarea performanței obținute de sportivi; b) gradul de realizare a obiectivelor planificate; c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor; d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiați/recompensați, după caz.

De asemenea, dispozițiile art. 34 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 1447/2007 stipulează posibilitatea acordării de premii/recompense și celorlalți membri ai echipei tehnice a sportivului cu rezultate internaționale, respective: "personalul din cadrul federațiilor sportive naționale, care a contribuit la clasarea sportivilor pe locurile I - VI la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret, jocurile paralimpice, campionatele mondiale și europene, poate beneficia de premii la încheierea fiecăreia dintre aceste competiții, astfel: a) pentru disciplinele sportive individuale, valoarea totală a acestui premiu va fi de până la 40% din suma valorii unitare a premiilor corespunzătoare fiecărui loc ocupat și se acordă de Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret sau de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, după caz; (…) și art. 39 alin. (1) al aceluiași act normativ, care prevede că antrenorii sau profesorii care au depistat, au selecționat și/sau au pregătit sportivi care, ulterior, sub îndrumarea altor specialiști, s-au clasat pe locurile I - VI la jocurile olimpice, jocurile olimpice de tineret și la jocurile paralimpice, respectiv pe locurile I - III la campionatele mondiale ori europene, pot fi premiați de Ministerul Tineretului și Sportului sau de Comitetul Olimpic și Sportiv Român, după caz, pentru fiecare dintre aceste performanțe, cu un premiu de până la 30% din valoarea celui acordat sportivului ori sportivilor depistați, selecționați și/sau pregătiți".

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că se acordă premii/recompense performanțelor obținute de sportiv la jocurile olimpice, campionatele mondiale și europene și la alte competiții.

În cauză, așa cum rezultă din actele dosarului, reclamantul A. a obținut locul II, respectiv medalia de argint la Campionatul European individual din Rusia - Moscova, în perioada 22-30.07.2017, astfel că cerința prevăzută de art. 25 alin. (1) lit. e) din H.G. nr. 1447/2007 este îndeplinită.

Și în cei privește pe ceilalți intimați-reclamanți constată Înalta Curte, în raport de prevederile art. 32 alin. (1), art. 34 alin. (1) lit. a) și art. 39 alin. (1) din același act normativ, că cerințele impuse de aceste dispoziții legale sunt îndeplinite, aceștia făcând parte din echia sa tehnică: B. (antrenor principal), C. (preparator fizic), D. (metodolog), E. (antrenor secund), F. (fizioterapeut) și G. (descoperitor).

Suținerile recurentului referitoare la nelegalitatea hotărârii sub aspectul obligării recurentului-pârât la acordarea premiilor față de toți intimații-reclamanți sunt nefondate, judecătorul fondului obligând recurentul în baza existenței unor dispoziții legale și nu "de la sine putere" cum se susține prin recurs.

Împrejurarea că recurentul nu a procedat la analizarea cererii formulată de reclamanți nu poate fi imputată nici instanței și nici reclamanților atâta vreme cât același recurent s-a mulțumit a refuza acordarea premiilor pe considerentul că pe cerere se regăsește semnătura numitului B., atât ca și vicepreședinte, cât și ca director general, neexistând niciun act din care să rezulte că la data respectivă acesta deținea două funcții în cadrul Federației Române de Tenis. Propria culpă nu poate fi invocată pentru a obține protecția legii.

Și în ce privește criticile referitoare la faptul că echipa tehnică nu poate fi încadrată în niciuna din dispozițiile art. 32, art. 34 și art. 39 din H.G. nr. 1447/2007 nu pot fi primate, normele juridice fiind clare stabilind fără echivoc acordarea premiilor/recompenselor și pentru aceste categorii de persoane.

În fine, în ce privește critica ce vizeaza greșita respingere a excepției tardivității și inadmisibilității cererii pentru lipsa formulării procedurii prealabile de către reclamanții B., C., D., E., F. și G. constată Înalta Curte că și aceasta critică este nefondată în raport de dispozițiile art. 31 alin. (1) și art. 39 alin. (3) din H.G. nr. 1447/2007 care dispun că propunerile privind premierea antrenorilor sau profesorilor care au depistat, selecționat și/sau pregătit sportivi se fac de către federațiile sportive naționale. În cauză, Federația Națională de Tenis a înaintat încă din luna august 2017 recurentului Ministerul Tineretului și Sportului documentația necesară în vederea acordării premierii și a echipei care s-a ocupat de pregătirea sportivului A..

Pe de altă parte, reține instanța de recurs că premierea se acordă sportivului care a obținut rezultatul conform dispozițiilor H.G. nr. 1447/2007 privind aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă, cât și membrilor echipei care au contribuit la obținerea rezultatului. Ceilalți membrii ai echipei sportivului nu pot obține premierea în absența premiului acordat sportivului, situație în care parcurgerea procedurii prealabile de către sportiv profită celorlalți reclamanți și dovedește îndeplinirea procedurii pentru toți reclamanții. Ca atare, membrii echipei tehnice nu aveau posibilitatea să pretindă recunoașterea dreptului, în absența cererii sportivului, în privința acestuia din urmă este evident că este îndeplinită condiția parcurgerii procedurii prealabile.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Tineretului și Sportului împotriva sentinței nr. 111/CA/2019 - P.I. din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2021.