ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5925/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5925/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 13.10.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal reclamant A., prin curator B., a contestat respingerea cererii de plată a despăgubirilor constând în daune morale pentru accidentul suferit.
Soluția instanței de fond
Prin încheierea din data de 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Fondul de Garantare a Asiguraților și C., pentru lipsa părților.
Cererea de recurs
Împotriva încheierii din 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., învederând că pe toată durata procesului îl reprezintă D., sens în care a depus procura de reprezentare.
Apărările intimaților
4.1. Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.
4.2. Intimatul-pârât C. a depus note de ședință, prin care invocă excepția nulității recursului și solicită respingerea acestuia, ca fiind lovit de nulitate absolută.
II. Soluția instanței de recurs
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nul.
2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:
"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:
d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".
Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:
"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."
Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:
"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:
"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."
În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:
"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
În speță, examinând cererea de recurs formulată de către recurentul - reclamantul A., Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu conține niciun fel de critici cu privire la soluția de suspendare a judecării cauzei, pentru lipsa nejustificată a părților.
De altfel, prin cererea de recurs a arătat doar faptul că pe toată durata procesului îl reprezintă D..
Astfel fiind, recurentul-reclamant nu a formulat niciun fel de critici cu privire la aspectele reținute de către prima instanță în considerentele încheierii recurate și nu a arătat argumentele concrete pentru care apreciază că soluția soluția de suspendare a judecării cauzei este greșită.
Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.
Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Deoarece recurentul-reclamant nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.
De altfel, pentru reluarea judecării procesului, la instanța care a dispus suspendarea judecării cauzei, partea are la îndemână dispozițiile art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., care prevăd că "Judecata cauzei suspendate se reia: prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".
2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. prin curator B. împotriva încheierii din 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de A. prin curator B. împotriva încheierii din 22 februarie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 25 noiembrie 2021.