ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5627/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5627/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021
Asupra contestației în anulare de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cauzei
Prin decizia nr. 2442 din 11 iunie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 1765 din 12 mai 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2017.
Contestația în anulare formulată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 2442 din 11 iunie 2018 a formulat contestație în anulare petenta S.C. A. S.R.L., întemeiată în mod formal pe dispozițiile art. 508 alin. (4) și art. 503 alin. (1) și (2) C. proc. civ.
Încheierea de suspendare a judecății
Prin încheierea de ședință din 9 octombrie 2019, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării contestației în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2442 din 11 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că părțile legal citate nu s-a prezentat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea de ședință din 14 octombrie 2020, Înalta Curte, constatând că părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei, deși au fost legal citate, și nici nu s-a solicitat, prin cererea de repunere pe rol formulată la data de 06.05.2020, judecarea în lipsă, a apreciat că nu se poate da curs cererii de reluare a judecății, motiv pentru care a menținut măsura suspendării dispusă prin încheierea din 9 octombrie 2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
II. Soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:
"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:
"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".
Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 9 octombrie 2019, a fost dispusă suspendarea judecării contestației în anulare, având în vedere lipsa părților legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă, măsură care a fost menținută prin încheierea din 14 octombrie 2020.
De altfel, se constată că, prin cele două cereri de repunere pe rol formulate la 6 mai 2020 și la 9 iunie 2021, contestatoarea nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Excepția perimării a fost invocată din oficiu de instanța de recurs, prin raportare la data de 9 octombrie 2019, dată la care a fost dispusă măsura suspendării judecării cauzei și de la care a început să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 9 aprilie 2020.
Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către parte, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., republicat, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ., republicat.
În consecință, față de lipsa de diligență a părții, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării contestației în anulare, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., republicat.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează cererea de repunere pe rol, ca netimbrată.
Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 2442 din 11 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.