ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 638/2022

Ședința publică din data de 18 octombrie 2022

Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 76/FCJI din data de 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au dispus următoarele:

În temeiul art. 52 din Legea nr. 302/2004, modificată, a fost admisă cererea de extrădare formulată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite Ale Americii, secția Penală - Biroul Afacerilor Internaționale privind persoana extrădabilă A., din data de 10.09.2021, cu numărul de referință x, transmisă la data de 21.09.2021 prin intermediul Ministerului Justiției din România, sub nr. x/2021, în baza mandatului de arestare emis la data de 21.02.2017 de Grefierul Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina.

S-a constatat că sunt întrunite condițiile extrădării și că persoana extrădabilă, A., nu a consimțit la predare și nu a renunțat la drepturile conferite de regula specialității.

S-a dispus extrădarea și predarea persoanei extrădabile A., cetățean moldovean, aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iași, către autoritățile competente ale Statelor Unite Ale Americii, respectiv Tribunalului Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință: cazul nr. 3: 17-CR-45, în vederea judecării penale de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință cazul nr. 3: 17-CR-45, în temeiul rechizitoriului emis pentru mai multe capete de acuzare, respectiv cap de acuzare nr. 1: conspirație la comiterea infracțiunii de spălare de bani - pedeapsa maximă 20 de ani închisoare, cap de acuzare 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10: spălare de bani - pedeapsa maximă de 20 de ani închisoare, cap de acuzare 20: conspirație la transportul bunurilor furate și primirea de bunuri furate - pedeapsa maximă de 5 ani închisoare și cap de acuzare 25, 26, 27: primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional - pedeapsa maximă de 10 ani închisoare, cu respectarea regulii specialității, prevăzută de art. 17 din Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii.

S-a constatat că persoana extrădabilă, A., a fost reținută și arestată începând cu data de 09 mai 2022, ora 12:30.

În temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, modificată, s-a menținut în continuare starea de arest a persoanei extrădabile A. aflată în stare de arest în C.R.A.P. din cadrul I.P.J. Iași, în vederea extrădării și predării, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 04 octombrie 2022 până la 02 noiembrie 2022, inclusiv.

S-a constatat că nu au fost ridicate și sechestrate obiecte ori alte bunuri, documente sau bani de la persoana extrădabilă A..

În temeiul art. 76 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și art. 20 alin. (2), teza a II a din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, cheltuielile judiciare efectuate pentru soluționarea prezentei cauze rămân în sarcina statului.

Pentru a dispune astfel, în esență, curtea de apel a reținut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a sesizat instanța cu cererea de arestare provizorie a persoanei extrădabile A., cetățean moldovean, în vederea extrădării, formulată la data de 10.09.2021 de secția Penală din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii, transmisă inițial Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București de către Ministerul Justiției din România cu adresa nr. x/2021 din data de 21.09.2021.

Autoritățile judiciare solicitante au arătat că pentru numitul A., secția Penală din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii a solicitat la data de 10.09.2021 arestarea sa provizorie, în vederea extrădării în S.U.A., fiind dat în urmărire în Districtul de Vest al statului Carolina de Nord, pentru a fi adus în fața instanței. Prin rechizitoriul din data de 21.02.2017, a fost inculpat de Tribunalul Districtual al S.U.A. pentru Districtul de Vest al statului Carolina de Nord (cazul nr. 3:17 - CR - 45), la aceeași dată fiind emis pe numele său un mandat de arestare.

S-a precizat că actul de inculpare privește mai multe capete de acuzare, respectiv cap de acuzare nr. 1: conspirație la comiterea infracțiunii de spălare de bani - pedeapsa maximă 20 de ani închisoare, cap de acuzare 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10: spălare de bani - pedeapsa maximă de 20 de ani închisoare, cap de acuzare 20: conspirație la transportul bunurilor furate și primirea de bunuri furate - pedeapsa maximă de 5 ani închisoare și cap de acuzare 25, 26, 27: primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional - pedeapsa maximă de 10 ani închisoare.

Sub aspectul situației de fapt, s-a arătat în cererea de arestare provizorie că, începând cu luna mai 2009 și până în luna octombrie 2010, A. a participat într-o organizație internațională de spălare a banilor, cunoscută sub numele B. care, din luna septembrie 2007 și până în luna iulie 2014 a transportat și spălat câștiguri obținute din infracțiuni în valoare de peste 10 milioane de USD din Carolina de Nord și din alte părți din S.U.A., către alte țări. B. a transportat și spălat bani pentru hackeri care au furat prioritar bani din conturile bancare ale unor companii din S.U.A. B. a creat, menținut și operat o infrastructură online elaborată care a permis infractorilor informatici să mascheze, să transfere și să primească banii furați, lucrând în acest scop cu un grup de contractori de încasări din Republica Moldova, inclusiv cu A., care a acceptat transferuri de bani de la cărăuși de bani, a perceput un comision pentru fiecare transfer și a trimis restul banilor înapoi la B..

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a arătat în actul de sesizare că fapta pentru care este cercetată în S.U.A. persoana extrădabilă este incriminată și în legea penală română, întrunind, formal, elementele constitutive ale infracțiunii de "spălare de bani" prevăzută de art. 49 din Legea nr. 129/2019, pentru care pedeapsa este închisoare de la 3 la 7 ani, și "tăinuire", prevăzută de art. 270 alin. (1) C. pen., care prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani, fiind astfel îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii. Măsura arestării provizorii este permisă de art. 12 alin. (1) din Tratatul de extrădare. De asemenea, cererea de arestare provizorie conține toate elementele prevăzute în art. 12 alin. (2) lit. a)-f) din Tratatul de extrădare.

Prin încheierea din 10.05.2022, Curtea de Apel Iași, în baza dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, a dispus arestarea provizorie, în caz de urgență, a persoanei extrădabile A., pe o durată de 30 zile, cu începere de la 10 mai 2022 și până la 08 iunie 2022, inclusiv.

La data de 01.07.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași a înaintat instanței documentația comunicată de către Ministerul Justiției, după efectuarea controlului de regularitate internațională, în temeiul art. 38 din Legea 302/2004, documentație ce cuprinde: cererea de extrădare, nota verbală nr. 140 din 23.06.2022, emisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii la București, înregistrată la Ministerul Justiției la data de 24.06.2022, prin care se solicită extrădarea cetățeanului moldovean, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, declarația sub jurământ în susținerea cererii de extrădare a numitului A., a procurorului adjunct C. din cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord emisă la data de 25.05.2022, rechizitoriul emis la data de 21.02.2017 în dosarul cu nr. 3:17cr 45-MOC împotriva lui A., mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord la data de 28.09.2017, dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, declarația sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 25.05.2022 de către domnul D., agent special, Biroul Federal de Investigații și fotografia persoanei extrădabile, toate traduse în limba română.

Din conținutul documentelor și a cererii de extrădare, Curtea a reținut că autoritățile americane solicită extrădarea cetățeanului moldovean A., în vederea judecării de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință: cazul nr. 3: 17-CR-45, pentru comiterea, conform rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință cazul nr. 3:17-CR-45, pentru mai multe capete de acuzare.

S-a mai reținut că Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință 3: 17-CR-45, la data de 28.09.2017, a emis mandatul de arestare național, împotriva persoanei extrădabile A..

În cuprinsul cererii de extrădare, respectiv a notei nr. 140 emisă de Ambasada Statelor Unite la București, se arată că infracțiunile de care este acuzat A. sunt pedepsite de legile din Statele Unite prin privarea de libertate pe o perioadă mai mare de un an și sunt cuprinse în Articolul 2 din Tratat. În plus, termenul de prescripție american aplicabil nu împiedică urmărirea penală a lui A. pentru faptele pentru care se solicită extrădarea.

Infracțiunile pentru care se solicită extrădarea persoanei urmărite au fost comise astfel cum rezultă din rechizitoriului emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință 3:17 - CR-045.

A menționat prima instanță că a fost efectuat controlul de regularitate internațională, conform art. 38 din Legea nr. 302/2004 și că persoana extrădabilă, A., fiind audiată a declarat că nu își dă consimțământul la extrădare și predarea sa către autoritățile americane, nu renunță la regula specialității, că a înțeles conținutul regulii specialității și efectele consimțământului la extrădare și nu face opoziție cu privire la identitatea sa.

Prin încheierea din 07.06.2022, Curtea de Apel Iași, a respins, ca nefondată, cererea formulată de persoana extrădabilă A. de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu și totodată, a menținut măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.06.2022 și până la 08.07.2022, inclusiv, cauza fiind amânată în vederea înaintării formalităților necesare, a cererii de extrădare și pentru efectuarea examen de regularitate internațională, potrivit art. 38 din Legea nr. 302/2004.

Ulterior, prin încheierea de ședință din data de 01.07.2022, Curtea de Apel Iași, a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitatea a dispozițiilor art. 8 și art. 12 din Legea nr. 111/2008 prin prisma încălcării art. 124 alin. (3) din Constituție, ridicată de persoana extrădabilă A. și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției ridicate. Totodată, a respins, ca nefondate, cererea de revocare a măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea din data de 10.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2022 și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulate de persoana extrădabilă A..

De asemenea, prin încheierea de ședință din data de 05.07.2022, Curtea de Apel Iași, în temeiul art. 43 alin. (3) și alin. (5) din Legea nr. 302/2004, modificată, raportat la art. 12 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, a menținut măsura arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 09.07.2022 și până la 07.08.2022, inclusiv.

La data de 12.07.2022, persoana extrădabilă A. a formulat în scris, prin apărătorii aleși, opoziție la cererea de extrădare.

A reținut instanța că apărarea a învederat că opoziția formulată se întemeiază pe dispozițiile art. 49 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 302/2004, respectiv faptul că "nu sunt îndeplinite condițiile pentru extrădare" și că în concret, se susține că, în cauză, sunt incidente următoarele motive de refuz al extrădării: a) incidența principiului non bis in idem; b) impedimentul prevăzut de art. 31 din Legea nr. 302/2004; c) prescripția răspunderii penale, pentru motivele expuse pe larg în cererea de la dosar și menționate în hotărârea curții de apel.

Prin încheierea de ședință din data de 14.07.2022, Curtea de Apel Iași a dispus a se informa autoritățile din S.U.A. cu privire la faptul că persoana extrădabilă a fost urmărită, trimisă în judecată și condamnată pentru fapte ce au legătură cu faptele pentru care se cere extrădarea. S-au înaintat hotărârea și rechizitoriul, precum și adresele emise tot de autoritățile americane în perioada în care persoana extrădabilă era judecată în Republica Moldova, cu solicitarea de a preciza dacă aceste înscrisuri noi au vreo înrâurire asupra cererii de extrădare, iar în caz afirmativ, dacă își mai mențin cererea de extrădare.

Totodată, instanța a solicitat, potrivit art. 9 din Legea nr. 111/15.05.2008, informații suplimentare cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru cererea de extrădare prevăzută de art. 8 alin. (2), mai exact pentru a înainta toate textele legale relevante privind prescripția și informații privind aplicarea acestora în cazul infracțiunilor de față, respectiv, în particular, pentru a înainta hotărârea la care se face referire la pagina 8 din declarația dată sub jurământ de către domnul C. - procuror al S.U.A. în cadrul Biroului de Procuratură pentru Districtul de Vest statului Carolina de Nord, respectiv hotărârea Tribunalului Districtual al S.U.A. prin care s-a dispus suspendarea termenului de curgere a prescripției pentru 3 ani, începând cu 14.10.2015 și textul legal referitor la această suspendare a curgerii termenului de prescripție pentru capetele 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10, 25,26 și 27 (astfel cum apare la pagina 8 din declarația dată sub jurământ de către domnul C.).

Prin răspunsul înaintat la dosar la data de 04.08.2022 (a se vedea filele x verso - 8 vol. V dosar), autoritățile americane au pus la dispoziție informații suplimentare privind termenul de prescripție în legătură cu inculparea persoanei extrădabile A.. La informațiile înaintate au fost atașate un extras din legislația pertinentă, respectiv conținutul Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 3292, precum și Hotărârea pronunțată de Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, secția Charlotte, privind suspendarea curgerii de prescripție cu privire la toate infracțiunile, în ceea ce-l privește și pe A., suspendare care nu va depăși 3 ani.

De asemenea, prin răspunsul înaintat de către autoritățile americane în data de 26.08.2022, acestea au făcut următoarele precizări suplimentare:

"Autoritățile S.U.A. au analizat aceste documente și, pentru următoarele motive, doresc să-și mențină cererea de extrădare a lui A., după cum a fost formulată inițial.

Conform acestor documente, A. a fost inculpat în Moldova în calitate de organizator al unui grup de persoane care au produs și folosit documente oficiale în scopul retragerii ilegale de bani în Moldova, cât și spălarea de bani efectuată de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, cu încălcarea art. 42 alin. (3), (36)1 alin. (2) lit. b) și d) și 243 alin. (3) lit. a) și b) din C. pen. al Republicii Moldova.

Instanța din Moldova a exclus multe din probele relevante, inclusiv declarații date de conspiratori complici, mesaje text și interceptări telefonice, ceea ce a rezultat în achitarea lui A. cu privire la comiterea infracțiunilor celor mai grave și condamnarea lui pentru comiterea unei infracțiuni cu grad de periculozitate mai scăzut, respectiv pentru complicitate la spălare de bani, cu încălcarea prevederilor din art. 42 alin. (5) și 243 alin. (3) lit. b) din C. pen. al Republicii Moldova. La pronunțarea sentinței, instanța a invocat articolul 79 din C. pen. al Republicii Moldova pentru a impune o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, ceea ce a rezultat în pedepsirea lui A. cu o amendă penală mică.

Autoritățile SUA au comparat acuzațiile aduse în Moldova cu acuzațiile din Statele Unite. Acuzațiile din Moldova, care au inclus folosirea de documente oficiale în scopuri ilegale și spălare de bani, nu includ acuzațiile din Statele Unite pentru conspirație la transportul și primirea de bunuri furate, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 371 (cap de acuzare 20 din Rechizitoriu) sau primirea de bunuri furate pe cale interstatală sau internațională, cu încălcarea prevederilor din Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secțiunea 2315 (capetele de acuzare 25, 26 și 28 din Rechizitoriu).

În plus, deși la prima vedere, acuzațiile de spălare de bani par a fi similare, există totuși un element esențial al acuzațiilor de spălare de bani din Statele Unite, care este distinct față de acuzațiile din Moldova. Infracțiunea de spălare de bani din Moldova nu cere ca produsul obținut ilicit să fie transferat dintr-un loc aflat în Statele Unite într-un loc aflat în afara Statelor Unite, care este un element esențial al acuzațiilor de spălare de bani din Statele Unite (capetele de acuzare 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8 și 10 din Rechizitoriu).

În final, conform Articolului 5 din Tratatul de extrădare între Statele Unite ale Americii și România, principiul non bis in idem se aplică numai în cazul acelorași infracțiuni (nu acelorași activități) pentru care se solicită extrădarea și, chiar mai important, se referă la condamnări sau achitări în statul solicitat, nu în alte țări. A. nu a fost condamnat sau achitat pentru orice fel de acuzații în România, iar acuzațiile pentru care se pare că a fost găsit vinovat și apoi achitat în Moldova sunt distincte față de acuzațiile pentru care este acuzat în prezent în Statele Unite. Ca urmare, autoritățile SUA solicită extrădarea lui conform cererii inițiale."

În urma informațiilor și documentelor suplimentare comunicate de către statul emitent, persoana extrădabilă a depus la dosar la data de 13.09.2022 completări la opoziția la extrădare.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Iași a constatat că sunt întrunite toate condițiile cu privire la extrădare prevăzute de Legea nr. 111/2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și de Legea nr. 302/2004, republicată, în ce privește cererea de extrădare formulată de autoritățile competente americane, reținând următoarele:

Cadrul legal:

Între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat la București, la 10 septembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, intrat în vigoare la data de 8 mai 2009.

Totodată, extrădarea este supusă condițiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004, republicată, și art. 1 - 23 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, anterior menționat.

Potrivit art. 11 alin. (2) din Constituția României, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, ceea ce înseamnă că și Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, devine element component al legislației interne.

Însă având în vedere că ne aflăm în fața unui tratat bilateral, acesta produce efecte doar între părțile contractante, fără a pune în discuție dreptul comun, aplicându-se principiul norma specială e cea care derogă de la norma generală (lex specialis generalibus derogat).

A menționat instanța că Legea nr. 302/2004, republicată, reprezintă dreptul comun în materie, iar acțiunea noii reglementări, respectiv a Tratatului de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, se va limita la stabilirea unui regim juridic strict pentru domeniul de raporturi reglementate prin tratat, în considerarea faptului că norma specială are prioritate față de regula generală. Altfel spus, se va aplica principiul norma specială e cea care derogă de la norma generală (specialia generalibus derogat), fără a pune în discuție reglementarea existentă.

Cererea de extrădare și documentele necesare:

Cererea de extrădare formulată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite Ale Americii - Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, privind persoana extrădabilă A., în dosarul cu număr de referință 3:17 - x, a fost transmisă de Ambasada Statelor Unite ale Americii, prin documentul intitulat nota verbală nr. 140, înregistrată la Ministerul Justiției din România în 23.06.2022, la care s-au anexat documentele în susținerea acesteia, respectiv: certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, certificatul emis de către Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii la data de 26.05.2022, declarația sub jurământ în susținerea cererii de extrădare a numitului A., a procurorului adjunct C. din cadrul Biroului de Procuratură al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord emisă la data de 25.05.2022, rechizitoriul emis la data de 21.02.2017 în dosarul cu nr. 3:17cr 45-MOC împotriva lui A., mandat de arestare emis de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord la data de 28.09.2017, dispozițiile legale aplicabile din C. pen. al Statelor Unite ale Americii, declarația sub jurământ în sprijinul cererii de extrădare formulată la data de 25.05.2022 de către domnul D., agent special, Biroul Federal de Investigații și fotografia persoanei extrădabile, toate traduse în limba română.

S-a constatat că, cererea de extrădare despre care s-a făcut vorbire și în solicitarea inițială de arestare provizorie cu nr. x din 10.09.2021 a Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii, secția Penală - Biroul Afacerilor Internaționale și, ulterior, prin precizările înaintate la data de 23.06.2022 de Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii - Biroul de Procuratură al Statelor Unite - Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, îndeplinește cerințele prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare, respectiv prezentarea cererii de extrădare și a documentelor pe cale diplomatică, fapt ce include și modalitatea de transmitere prevăzută de art. 12 alin. (4) din Tratat.

Persoana extrădabilă, A., este cetățean moldovean, însă extrădarea nu poate fi refuzată pe baza cetățeniei persoanei căutate, conform art. 3 din Tratat și în acord cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată.

S-a reținut că din punct de vedere al conținutului cererii de extrădare și a documentelor anexate, aceasta îndeplinește cerințele prevăzute de art. 8 din Tratat și art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată.

Cu privire la aspectele contestate de persoana extrădabilă în această direcție, s-a constatat că în documentele anexă, dar și în conținutul cererii de extrădare (nota nr. x din 23.06.2022 a Ambasadei Statelor Unite), sunt indicate informațiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d) și e) și alin. (3) lit. c) din Tratat, respectiv textele legale relevante care prevăd o pedeapsă pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea (proba A - rechizitoriul, proba C - legislație relevantă), textele legale privind prescripția (proba D) și informații de natură să ofere motive rezonabile să se creadă că persoana căutată a săvârșit infracțiunile pentru care se cere extrădarea (proba A, D și E).

Toate aceste informații au fost explicate și complinite, în special în ceea ce privește prescripția, urmare a solicitării instanței, prin adresa din 22 iulie 2022, înaintată la dosar prin intermediul Ministerului Justiției (inițial precizările au fost trimise prin email la data de 03.08.2022 - filele x, iar la data de 11.08.2022 au fost înaintate prin poștă și documentele în original - filele x vol. V), la data de și 3 august 2022 a Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii - Biroul de Procuratură al Statelor Unite - Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord.

Persoana extrădabilă a apreciat că documentele înaintate privind prescripția sunt incomplete, respectiv Hotărârea din data de 23.10.2015 a Tribunalului Districtual al Statelor Unite - Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, secția Charlotte de a aprobare a moțiunii procurorului Statelor Unite și de suspendare a curgerii termenului de prescripție (proba B fila x vol. V) nu este însoțită și de înscrisuri care să dovedească data transmiterii cererii de asistență și recepționării de către Republica Moldova, pentru a se verifica data exactă a suspendării curgerii termenului de prescripție.

Instanța a menționat că textele legale relevante privind prescripția răspunderii penale (proba A fila x vol. V), informațiile privind aplicarea acestora, precum și Hotărârea din data de 23.10.2015 a Tribunalului Districtual al Statelor Unite - Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, secția Charlotte (proba B fila x vol. V) sunt suficiente pentru a se verifica incidența prescripției răspunderii penale potrivit legii statului solicitant.

Curtea de Apel Iași a reținut că persoana solicitată critică în realitate temeinicia Hotărârii din data de 23.10.2015 a Tribunalului Districtual al Statelor Unite - Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, secția Charlotte de aprobare a suspendării curgerii de prescripție, solicitând ca prezenta instanță să facă propria judecată cu privire la acest aspect, după solicitarea înscrisurilor prevăzute de Titlul 18, Secțiunea 3292, lit. b) din Codul Statelor Unite, solicitare care excede competenței instanței solicitate, care nu poate analiza temeinicia hotărârilor înaintate de către statul solicitant.

Cu privire la infracțiunile pentru care se cere extrădarea, respectiv:

- cap de acuzare 1: conspirație la comiterea infracțiuni de spălare de bani, este prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (h);

- cap de acuzare 2,3,5,6,7,8 și 10: spălare de bani, este prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §195 (a)(2) (B)(i);

- cap de acuzare 20: conspirație la transportul bunurilor furate și primirea de bunuri furate, este prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §371;

- cap de acuzare 25,26,27: primirea de bunuri furate prin comerț interstatal și internațional, este prevăzută de Titlul 18 C.S.U. §2315,

S-a menționat că faptele sunt descrise pe larg în cererea de extrădare și, în special, în documentele anexate, fiind clare și explicite, utilizarea unor inițiale neafectând expunerea.

Modul de expunere a faptelor, tehnica de redactare a înscrisurilor și celelalte aspecte criticate de persoana extrădabilă cu privire la conținutul documentelor depuse în susținerea cererii de extrădare de statul solicitant nu se circumscriu unor situații care fac întemeiată opoziția la extrădare, deoarece în procedura de față, instanța română verifică condițiile speciale ale acestei proceduri, fără a avea competența de a stabili existența faptelor imputate persoanei extrădabile sau nevinovăția/vinovăția acesteia.

În acest sens, sunt prevederile art. 49 alin. (3) din legea nr. 302/2004, precum și art. 8 alin. (3) lit. c) din Tratat.

Așadar, s-a apreciat că documentele anexate cererii de extrădare conțin elemente suficiente care se circumscriu prevederilor legale anterior menționate.

Analiza incidenței impedimentului la extrădare prevăzut de art. 31 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța de fond a reținut următoarele:

Potrivit art. 31 din Legea nr. 302/2004, republicată, cu denumirea marginală "dreptul la apărare", "România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cazul respectiv ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunțate de acel tribunal ".

Persoana extrădabilă a invocat, în esență, că prin declarația procurorului C., atașată la cererea de extrădare s-a încălcat prezumția de nevinovăție a persoanei extrădabile și, implicit dreptul la un proces echitabil, drept ce a fost încălcat și prin necitarea acestuia pentru a participa la procedura de urmărire penală și de a-i aduce la cunoștință învinuirea.

Analizând aceste două motive invocate de către persoana extrădabilă, prima instanță a constatat că privesc desfășurarea urmăririi penale și comportamentul procurorului, și, în concret, nu se invocă că tribunalul districtual al Statelor Unite care ar urma să judece acuzațiile aduse prin rechizitoriu persoanei extrădabile nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare, drept pentru care nu este incident acest impediment la extrădare.

Dubla incriminare:

Potrivit art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008, "O infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambilor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă", iar potrivit alin. (3) "o infracțiune dă loc la extrădare:

a) indiferent dacă legea statelor solicitant și solicitat încadrează sau nu acțiunile ori omisiunile care constituie infracțiunea în aceeași categorie de infracțiuni sau descriu infracțiunea prin aceeași terminologie;

b) indiferent dacă infracțiunea este sau nu una dintre acelea pentru care legislația federală a Statelor Unite ale Americii prevede dovedirea unor aspecte precum folosirea transportului interstatal ori folosirea serviciilor poștale sau a altor facilități care afectează comerțul interstatal ori exterior, aceste aspecte fiind doar de natură a stabili competența pentru o instanță federală din Statele Unite ale Americii."

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea 302/2004, republicată, "Extrădarea poate fi admisă numai dacă fapta pentru care este suspectată sau acuzată ori a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracțiune atât de legea statului solicitant, cât și de legea română", iar potrivit alin. (3) "Diferențele existente între calificarea juridică și denumirea dată aceleiași infracțiuni de legile celor două state nu prezintă relevanță, dacă prin convenție internațională sau, în lipsa acesteia, prin declarație de reciprocitate nu se prevede altfel."

Analizând faptele pentru care se solicită extrădarea persoanei extrădabile A., în vederea judecării de Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Vest al Statului Carolina de Nord, în dosarul cu număr de referință 3:17 - CR-45, instanța a constatat că întrunesc, formal, elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni:

- pentru punctul 20 (acuzația de conspirație la transportul și primirea de bunuri furate), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tăinuire, tăinuire și constituire a unui grup infracțional organizat.

- pentru punctele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 10 (acuzații privind conspirație la spălarea de bani, spălare de bani și ajutor acordat la spălarea de bani), corespondentul este spălare de bani, tăinuire, complicitate la spălare de bani și constituire a unui grup infracțional organizat

- pentru punctele 25, 26 și 27 (acuzații privind primirea de bunuri furate pe cale interstatală sau internațională), corespondentul ar fi acela de tăinuire și complicitate la tăinuire.

S-a precizat că, potrivit legii din Statele Unite (titlul 18 secțiunea 371) fapta de conspirație constă în înțelegerea dintre două sau mai multe persoane să comită orice infracțiune împotriva Statelor Unite, în orice mod sau în orice scop, și una sau mai multe persoane săvârșește un act în vederea atingerii scopului conspirației, fiecare persoană va fi sancționată cu amendă sau cu închisoarea care să nu depășească cinci ani. Potrivit declarației procurorului C., o persoană este considerată membră a unei conspirații chiar dacă nu cunoaște detaliile schemei ilegale sau identitatea celorlalți membri ai conspirației, și este răspunzător din punct de vedere penal pentru toate acțiunile ușor de prevăzut comise de ceilalți conspiratori, având în vedere că respectivii conspiratori intră într-un parteneriat cu scopuri infracționale în care fiecare membru sau participant devine agentul fiecărui membru.

S-a mai arătat că infracțiunea de conspirație este o infracțiune independentă, separată și distinctă față de comiterea unei infracțiuni principale, ca urmare, un conspirator poate fi găsit vinovat de comiterea infracțiunea de conspirație pentru comiterea unor fapte penale, chiar dacă fapta penală nu a fost săvârșită .

De asemenea, Curtea a constatat că din modalitatea de reglementare a infracțiunii de conspirație, dar și din natura concretă a activităților descrise în rechizitoriu cu privire la această acuzație (persoana extrădabilă a participat într-o organizație internațională de spălare a banilor, denumită B., care a avut ca scop, transportul și spălarea pentru hackeri care au furat bani din conturile bancare ale unor companii), aceste activități întrunesc, formal, potrivit C. pen. român elementele de tipicitate ale infracțiunii constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367.

S-a avut în vedere că persoana extrădabilă prin opoziția la extrădare a invocat că, în ceea ce privește capetele de acuzare 25,26 și 27 privind primirea de bunuri furate pe cale interstatală sau internațională, persoana extrădabilă fiind acuzată că a acordat sprijin, ajutor, a încercat și a primit, a deținut, a ascuns și a dispus de bani cu o valoarea de peste 5000 USD sau mai mulți, bani care au trecut peste frontierele de stat ale SUA după ce au fost furați, convertiți ilegal și luați, nu este îndeplinită condiția dublei incriminări, întrucât nu există în legislația statului solicitat o infracțiune care să prevadă primirea unei sume de bani, indiferent de valoare, care să fi traversat frontiera (indiferent de statul a cărei frontieră se fac vorbire).

Analizând această susținere, instanța a apreciat-o ca fiind nefondată, în condițiile în care, potrivit art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008 și art. 24 alin. (1) din Legea 302/2004, republicată, mai sus redate integral, condiția necesară și suficientă pentru aprecierea dublei incriminări este ca faptele pentru care se solicită extrădarea să constituie infracțiune și în statul solicitat, nefiind necesar ca infracțiunile să fie identice (nu este necesară o identitate de încadrare, identitate de categorii de infracțiuni și aceleași elemente de tipicitate).

Altfel spus, potrivit textele de lege amintite, în cadrul aprecierii dublei incriminări, autorității judiciare din statul solicitat îi revine sarcina de a verifica dacă elementele de fapt care stau la baza infracțiunii, astfel cum sunt descrise în actul de acuzare emis de autoritatea competentă din statul emitent, în ipoteza în care ar fi avut loc pe teritoriul satului solicitat, ar întruni elementele de tipicitate ale unei infracțiuni.

S-a reținut că potrivit art. 49 din Legea nr. 129/2019, "Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni."

Analizând acțiunile descrise în capetele de acuzare 25, 26 și 27 privind primirea de bunuri furate pe cale interstatală sau internațională, instanța a constatat că, dacă ar fi fost săvârșite pe teritoriu României, ar întruni elementele de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 49 din Legea nr. 129/2019, infracțiune care acoperă și ipoteza ca acțiunile alternative ale elementului material să privească bunuri care să fie traversat frontiera națională.

Așa fiind, Curtea de apel a apreciat că faptele pentru care este acuzată în SUA persoana extrădabilă sunt incriminate și de legea română, întrunind, formal, elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 49 din Legea 129/2019, pentru care limitele de pedeapsă sunt de de la 3 la 10 ani închisoare, ale infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 270 alin. (1) din C. pen., care prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani, și ale infracțiunii constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 din C. pen., care prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani, fiind astfel îndeplinită atât condiția dublei incriminări, dar și condiția privind gravitatea pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este urmărit penal, prev. de art. 2 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii și de art. 24 și art. 26 din Legea nr. 302/2004.

Urmăriri anterioare (ne bis in idem):

Potrivit art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008:

"Extrădarea nu va fi acordată dacă persoana căutată a fost condamnată sau achitată în statul solicitat pentru infracțiunea pentru care se solicită extrădarea.

Totodată, principiul ne bis in idem este reglementat și de legea generală, respectiv art. 8 din Legea nr. 302/2004, republicată, prevede:

"(1) Cooperarea judiciară internațională nu este admisibilă dacă în România sau în orice alt stat s-a desfășurat un proces penal pentru aceeași faptă și dacă:(...) b) pedeapsa aplicată în cauză, printr-o hotărâre definitivă de condamnare, a fost executată sau a format obiectul unei grațieri sau amnistii, în totalitatea ei ori asupra părții neexecutate sau dacă s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei și a expirat termenul prevăzut la art. 82 alin. (3) din C. pen., respectiv termenul de supraveghere prevăzut la art. 84 din C. pen. fără a interveni revocarea sau anularea acestora.

(...) (3) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul în care un tratat internațional la care România este parte conține dispoziții mai favorabile sub aspectul principiului non bis in idem."

S-a reținut că acest domeniu este reglementat diferit în legea specială, care prevede ca și condiție prealabilă ca persoana căutată să fie condamnată sau achitată în statul solicitat pentru infracțiunea pentru care se solicită extrădare, față de legea generală, care prevede ca persoana extrădabilă să fi fost condamnată sau achitată în România sau în orice alt stat.

Așa cum s-a precizat mai sus, întrucât ne aflăm în fața unui tratat bilateral, acesta produce efecte doar între părțile contractante, fără a pune în discuție dreptul comun, ceea ce înseamnă că, potrivit principiului norma specială e cea care derogă de la norma generală (lex specialis generalibus derogat) și este de strictă interpretare, în prezenta cauză se va aplica art. 5 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008.

În aplicarea acestui text de lege, instanța a precizat că în România persoana extrădabilă A. nu a fost condamnată sau achitată pentru faptele pentru care se solicită extrădarea.

Cu toate acestea, Curtea a constatat că, și în cazul în care s-ar considera că aplicabilă este norma generală prevăzută de art. 8 din Legea nr. 302/2004, republicată, astfel cum a solicitat persoana extrădabilă, față de conținutul sentinței din 12.08.2011, pronunțată de Judecătoria Buiucani din Republica Moldova, în dosarul nr x/2011, rămasă definitivă prin neapelare, (a se vedea filele x/189 vol. III dosar), persoana extrădabilă nu a fost judecată pentru aceleași fapte ce fac obiectul acuzării în SUA și a cererii de extrădare.

Astfel, din hotărârea anterior menționată rezultă că persoana extrădabilă a fost judecată pentru următoarele fapte: împreună cu alți inculpați, dorind să atribuie un aspect legal sursei și provenienței mijloacelor bănești, deținând și cunoscând toate informațiile privind transferurile mijloacelor bănești sustrase pe teritoriul SUA, de către persoane neidentificate la acest moment de către organele de drept din SUA, prin intermediul casierilor din cadrul BC "E. au efectuat în perioada anului 2009/2010 transferul mijloacelor bănești dobândite ilicit pe teritoriul SUA. Astfel, pe parcursul anilor 2009/2010, inculpatul A. împreună cu ceilalți inculpați au contribuit la atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței mijloacelor de banii în sumă totală de 4.686.771 dolari SUA și 1.502.336 Euro, și au comis acordarea de asistență, ajutor în vederea săvârșirii tăinuirii și deghizării informației privind natura, originea, mișcarea și apartenența acestor mijloace bănești provenite din săvârșirea de infracțiuni și mișcării mai departe a bunurilor pe teritoriul Republicii Moldova.

S-a reținut că prin această hotărâre inculpatul A. a fost achitat în ceea ce privește acuzația de asociere într-un grup infracțional organizat în vederea spălării banilor, s-a constatat că nu a fost dovedit că inculpatul A. a luat parte, în mod nemijlocit, la realizarea infracțiunii de spălare de bani, dar a contribuit la săvârșirea acestei infracțiuni prin acordarea de sfaturi autorului infracțiunii de falsificare a semnăturilor pe ordinele de eliberare a numerarului, fiind calificată această faptă ca și complicitate la săvârșirea infracțiunii de spălare de bani săvârșită de două sau mai multe persoane în proporții deosebit de mari, infracțiune prev. de art. 42 alin. (5), art. 243 alin. (3), lit. b) din C. pen. al Republicii Moldova.

Analizând rechizitoriul înaintat tribunalului Districtual al Statelor Unite Districtul de Vest la Statului Calorina de Nord, și care face obiectul dosarului 3:17cr45MOC, prima instanță a apreciat că niciuna dintre faptele de care este acuzată persoana extrădabilă A. nu a făcut obiectul acuzării și a judecății în dosarul nr. x/2011, ce a fost pe rolul Judecătoriei Buiucani din Republica Moldova, și, astfel, nu ne aflăm în fața unei dublări a procedurilor penale, neexistând identitate la nivelul situației de fapt.

S-a mai reținut că persoana extrădabilă a invocat faptul că, inițial, prin rechizitoriul emis de procuratura Anticorupție din Republica Moldova și, apoi, prin sentința penală Judecătoriei Buiucani din Republica Moldova, a fost descrisă, în realitate aceeași situație de fapt ca cea reținută în actul de inculpare din SUA (a se vedea argumentele pe larg ce au fost mai sus consemnate și care nu vor mai fi reluate), însă instanța a constatat că trimiterile la pasaje din rechizitoriul și hotărârea judecătorească ale organelor judiciare din Republica Moldova, nu privesc acuzațiile pentru care a fost trimisă în judecată și apoi judecată persoana extrădabilă A., ci situația premisă peste care s-a grefat acțiunea de complicitate la spălare de bani, situație premisă care nu a făcut obiectul acuzației și judecății.

Altfel spus, au fost descrise și menționate activitățile ilicite care s-ar fi desfășurat pe teritoriul SUA, întrucât prin aceste activități s-au obținut bunurile ce au făcut ulterior obiectul spălării de bani și pe teritoriul Republicii Moldova, dar, doar pentru aceste din urmă activități a fost judecată persona extrădabilă.

Pentru toate aceste argumente, s-a constatat că nu sunt întrunite în cauză condițiile prevăzute de lege pentru a se reține incidența principiului ne bis in idem.

Prescripția:

S-a menționat că potrivit art. 6 din Tratatul de extrădare dintre România și Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111 din 15 mai 2008:

"Extrădarea poate fi refuzată dacă s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant. Statul solicitat va ține cont de actele care ar întrerupe sau suspenda termenul de prescripție în statul solicitant."

Totodată, art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, prevedere că "Extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislației române, fie potrivit legislației statului solicitant."

S-a reținut că și acest domeniu este reglementat diferit în legea specială, care restrânge aplicarea prescripției doar în raport de legea statului solicitant, drept pentru care Curtea în aplicarea principiului norma specială e cea care derogă de la norma generală (lex specialis generalibus derogat), va avea în vedere norma specială.

Verificând legislația statului solicitant, instanța a constatat că, potrivit Titlului 18, Secțiunea 3282 din Codul Statelor Unite, "Dacă legea nu prevede în mod expres altfel, nici o persoană nu va fi urmărită penal, judecată sau pedepsită pentru nicio infracțiune care nu este capitală, dacă urmărirea penală nu a fost pornită sau rechizitoriul nu este instituit în decurs de cinci ani de la comiterea unei astfel de infracțiuni (a se vedea proba C de la filele x atașată la cererea de extrădare).

Potrivit Titlului 18, Secțiunea 3292 din Codul Statelor Unite:

"La cererea Statelor Unite (procuratura), înregistrată înainte de înaintarea unui rechizitoriu, prin care se arată că probe referitoare la comiterea unei infracțiuni se află într-o țară străină, tribunalul districtual unde se întrunește marele juriu pentru a investiga infracțiunea, va suspenda curgerea termenului de prescripție pentru infracțiunea respectivă dacă instanța va stabili cu certitudine, în baza probelor prezentate, că s-a înaintat o solicitare oficială pentru obținerea acestor probe și că se crede în mod rezonabil sau s-a crezut în mod rezonabil la data când s-a înaintat cererea, că aceste probe sunt sau au fost într-o țară străină" - alin. (1), termen de suspendare care "(...) începe de la data când solicitarea oficială a fost înaintată și se încheie la data când o instanță străină sau o autoritate străină a luat o măsură finală în baza solicitării". Potrivit lit. c) al aceleiași secțiuni, "termenul total de suspendări a curgerii termenului de prescripție referitoare la o infracțiuni nu va depăși trei ani și nu va extinde perioada în cuprinsul căreia trebuie inițiată acțiunea penală (...). (a se vedea proba A înaintată cu ocazia solicitării de informații suplimentare - dosar).

Departamentul de Justiție al SUA a înaintat la dosar, cu ocazia solicitării de informații suplimentare, și Hotărârea Tribunalului Districtual al Statelor Unite - Districtul de Vest la Statului Calorina de Nord, secția Charlotte, din data de 23.10.2015, prin care s-a aprobat moțiunea procurorului Statelor Unite și s-a suspendat termenul de prescripție cu privire la infracțiunile avute în vedere de moțiune, suspendare ca nu va depăși trei ani și care nu va extinde perioada de șase luni în care trebuie începută acțiunea penală (proba B fila x vol. V).

Analizând data comiterii faptelor ce fac obiectul inculpării persoanei extrădabile, precum și data înaintării dosarului și data la care s-a suspendat termenul de prescripție potrivit hotărârii anterior menționate, Curtea de Apel Iași a constatat că nu s-a împlinit termenul de 5 ani de prescripție a răspunderii penale prevăzut de legislația statului solicitant.

Astfel, s-a reținut că pentru faptele incriminate în capetele de acuzare 1 și 20 ce privesc infracțiuni de conspirație, datele de săvârșire a acestor infracțiuni, potrivit rechizitoriului este luna iulie 2014, când a fost săvârșită ultima faptă ce a făcut obiectul conspirației. Cum, data la care a fost înaintat rechizitoriul de către Marele Juriu este 21.02.2017, se constată că nu este împlinit termenul de prescripție de 5 ani pentru aceste capete de acuzare.

Persoana extrădabilă a invocat că nu poate fi ținută responsabilă, potrivit legislației americane pentru infracțiunile care au făcut obiectul conspirației dacă nu a participat la săvârșirea acesteia, și, astfel, pentru el data săvârșirii faptelor ce fac obiectul acestor capete de acuzare, respectiv 1 și 20, ar fi 21.10.2010, dată la care se reține ca ar fi săvârșit ultima faptă, iar în raport ce această dată este împlinit termenul de prescripție de 5 ani.

S-a apreciat că aceste susțineri sunt vădit nefondate, întrucât infracțiunea de conspirație la comiterea unor infracțiuni este, potrivit Titlului 18, Secțiunea 371 din Codul Statelor Unite, o infracțiune autonomă, distinctă de infracțiunile comise în vederea atingerii scopului conspirației, și astfel aceasta se consideră săvârșită la momentul încheierii acțiunilor infracționale a tuturor persoanelor care au conspirat, fiind corectă, în cauza de față, data săvârșirii iulie 2014.

În ceea ce privește infracțiuni