ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 256/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 642/15.11.2016, prin care a fost sancționată cu amendă în cuantum de 5000 RON, solicitând instanței să se constate netemeinicia sancțiunii aplicate de către Consiliul Național al Audiovizualului.
Soluția instanței de fond
Prin decizia civilă nr. 90/CA din 20 aprilie 2017, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea promovată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. S.R.L. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea acțiunii, cu consecința anulării Deciziei CNA nr. 642/15.11.2016.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale raportat la probatoriul administrat în cauză și la situația de fapt reținută.
Astfel, imaginile din grupajul de știri difuzat în data de 08.08.2016, aparținând știrii Motocicliști din toată țara, în marș la Medgidia, pe perioada în care au rulat pe ecran secvențe de la locul accidentului, a fost aplicată mențiunea Arhivă, însă, pe înregistrarea remisă către Consiliul National al Audiovizualului, nu este foarte vizibilă din cauza ratei mari de compresie pe imagine, fapt ce conduce la o scădere substanțiala a calității filmării.
Instanța de fond a reținut în mod greșit că nu este vizibilă mențiunea Arhivă, deși, aceasta este pusă în evidență prin încadrarea într-un cerc roșu care pulsează.
În ceea ce privește emisiunea Bilanțul Săptămânal, susține reclamanta că această emisiune se afla în Redifuzare.
Reiterând criticile invocate prin cererea de chemare în judecată, recurenta susținut că limbajul moderatorului nu a fost injurios, întrucât acesta nu face referire la un anumit exponent identificabil al generației tinere, ci atrage atenția, sui generis, asupra exceselor practicate și, dezaprobând aceste excese, încearcă, împreună cu invitatul emisiunii, să găsească soluții clare și concrete de contracarare a acestor efecte sociale maligne.
În temeiul dispozițiilor legale privitoare la dreptul fundamental la libera exprimare, a susținut că moderatorul nu a folosit un limbaj vulgar, injurios sau denigrator și nici nu a instigat la violență sau la alte manifestări apte să pericliteze ordinea socială, mai mult decât atât, moderatorul a recomandat, în cuprinsul emisiunii, respectarea tuturor normelor de conduită socială, fie ele dispoziții legale sau norme de ordine morală interioară.
În opinia recurentei, moderatorul s-a încadrat în normele legale care definesc dreptul la liberă exprimare, fără a aduce în vreun fel atingere demnității umane.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimatul - pârât Consiliul Național al Audiovizualului a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, precum și din perspectiva obiectului și a normelor legale incidente, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Analizând cuprinsul Deciziei C.N.A. atacate, se constată că în sarcina reclamantei a fost reținută încălcarea dispozițiilor art. 40 alin. (3) și ale 78 alin. (4) din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare (Codul audiovizualului) deoarece în emisiunea "B." din 08.08.2016 a difuzat imagini de arhivă de la locul unui accident rutier fără mențiunea "Arhivă", iar, în ediția din 10.07.2016 a emisiunii de dezbatere "Bilanțul săptămânal", moderatorul a folosit un limbaj jignitor.
Astfel, din raportul de monitorizare, întocmit la data de 26.07.2016 pentru emisiunea Bilanț Săptămânal, rezultă următoarele afirmații ale moderatorului:
"Sigur ne vom întreba, până unde-o să cadă, care va fi punctul terminus în momentul în care-această generație nebună, nebună de tot, va ajunge să dea cu capu-n pământ, sau probabil că unii dintre ei vor avea norocul să pice-n picioare... Vedem o generație tânără lovită de dambla, pe românește, îi vedem beți în cluburi, drogați, îi vedem drogați la colț de stradă, vedem foarte multe atrocități comise de tineri, și ne-ntrebăm de ce, care este motivul principal?...Cum ar trebui, concret să procedeze părintele pentru a crește un copil de perspectivă...chiar și într-o societate nebună?"
Contrar susținerilor recurentei, Înalta Curte reține că a fost corect reținută în sarcina acesteia încălcarea dispozițiilor art. 40 alin. (3) din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, care obligă moderatorii programelor să nu folosească și să nu permită invitaților să folosească un limbaj injurios sau să instige la violență.
Înalta Curte nu poate reține susținerea recurentei-reclamante în sensul că limbajul moderatorului nu a fost unul injurios, acesta nefăcând referire la un anumit exponent identificabil al generației tinere, ci atrăgând atenția sui generis asupra exceselor practicate, atât timp cât dispozițiile art. 40 alin. (3) din Decizia C.N.A. nr. 220/2011 interzic expres folosirea de către moderatori a limbajului injurios, indiferent de situația la care face referire și indiferent de faptul că nu vizează o anumită persoană.
Cuvintele și expresiile folosite la adresa tinerei generații de către moderator în cadrul emisiunii, respectiv "nebună, nebună de tot", "lovită de dambla", "beți în cluburi", "drogați", reprezintă injurii/insulte, constituind astfel un limbaj injurios.
Privitor la contextul social îngrijorător din acea perioadă și la scopul emisiunii de a atrage atenția asupra pericolelor la care se expune tânăra generație, instanța de recurs reține că nicio împrejurare nu poate conferi justificare pentru folosirea unui astfel de limbaj, fiind cunoscut că libertatea de exprimare nu este un drept absolut, limitele exercitării unui astfel de drept încetând acolo unde începe obligația respectării drepturilor celorlalți.
În acest sens este și jurisprudența C.E.D.O. care a statuat că exercitarea libertății de exprimare comportă obligații și responsabilități, obligația de a evita pe cât se poate expresii care, în mod gratuit ofensează pe alții.
De asemenea, a fost corect reținută în sarcina recurentei-reclamante și încălcarea art. 78 alin. (4) din Decizia nr. 220/2011, potrivit căruia "La difuzarea unor imagini și/sau înregistrări sonore de arhivă se va face datarea acestora ori mențiunea "Arhivă.".
Din raportul de monitorizare întocmit la data de 06.09.2016 pentru emisiunea "Jurnal de știri" difuzată în data de 08.08.2016, rezultă că monitorizarea s-a făcut pe "înregistrarea martor de la post a programului transmis de către C.".
Deși slabă calitativ, din această înregistrare s-au putut observa zonele din selecția de imagini tv care cuprind mențiuni scrise pe ecran, precum denumirea postului amplasată în stânga sus, denumirea emisiunii în dreapta jos, precum și adresa site-ului postului de televiziune tot în dreapta jos. Din selecție, nu a reieșit că ar fi alte mențiuni scrise pe ecran.
De altfel, nici în imaginile de pe CD-ul depus la dosar mențiunea "Arhivă" nu a putut fi identificată.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susținerile recurentei - reclamante sunt nefondate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nefiind fondat.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 90/CA din 20 aprilie 2017 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 ianuarie 2020.