Decizia nr. 2455/2020 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 478 a Tribunalului Argeș

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 28.12.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând anularea deciziei de respingere a dosarului nr. x/29.11.2016 având ca obiect finanțarea implementării proiectului cu titlu "Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - persoane fizice" precum și a deciziei nr. AFM 2634/DJ/02.11.2017. Prin sentința nr. 478/27 aprilie 2018 Tribunalul Argeș a declinat competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, în favoarea Curții de Apel Pitești, reținând că în cauză se solicită anularea unor decizii emise de o autoritate publică centrală iar potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 69/F - cont din 31 mai 2018, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 69/F - cont din 31 mai 2018 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și admiterea cererii de chemare în judecată. În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Recurentul a arătat că așa cum rezulta din înscrisurile existente la dosarul cauzei, a depus la instituția intimată, dosarul de finanțare nr. x care are ca obiect finanțarea implementării proiectului cu titlul Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabila, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - persoane fizice. Dosarul de finanțare cuprindea toate documentele necesare, aspect stabilit si recunoscut la momentul înregistrării dosarului. Astfel, la momentul depunerii dosarului de finanțare potrivit dispozițiilor art. 7 b si c din Ordinul 1817/2016 publicat in Monitorul Oficial in data de 26.09.2016 pentru aprobarea ghidului de finanțare a programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabila, reiese faptul ca dosarul este verificat și punct de vedere administrativ la data depunerii acestuia, fiind verificat daca acesta cuprinde înscrisurile prevăzute în anexa 1 la ghidul de finanțare si in articolul 13 in care sunt enumerate efectiv documentele pe care trebuie sa le conțină dosarul de finanțare Potrivit art. 14 aceste documente sunt verificate la momentul depunerii dosarului de finanțare astfel conform alin. (1) art. 14 dosarul (...) se va înregistra intr-un registru special pentru acest program, doar in cazul in care dosarul de finanțare cuprinde toate documentele potrivit fisei conformității administrative. Dosarul a fost verificat din punct de vedere administrativ aspect certificat de fișa de conformitate administrativă, motiv pentru care s-a decis înregistrarea dosarului. Așa cum prevede art. 14 din ghidul de finanțare în cazul in care ar fi existat vreo neregulă, dosarul nu ar fi fost înregistrat. Pe cale de consecință, ca urmare a verificării actelor s-a decis înregistrarea dosarului, documentele fiind conforme astfel cum atestă fisa de conformitate administrativa existentă la dosarul cauzei. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 15 din același ghid de finanțare agenția județeană pentru protecția mediului procedează la verificarea existentei documentelor prevăzute in anexa 1 la prezentul ghid si ulterior înregistrează cererile de finanțat intr-un registru special pentru acest program. Întrucât dosarul său a fost înregistrat, fiind completată fișa conformității administrative, reiese că declarația din anexa 3 a fost considerată de instituția intimat ca fiind una conformă. În opinia recurentului, acest lucru reiese și din faptul că ulterior înregistrării dosarului de finanțare, i s-comunicat din partea instituției intimate ca trebuie să efectueze o mențiune expres tocmai pe declarația prevăzută în anexa 3, în sensul că trebuie să menționeze ca solicită finanțare pentru instalație cu panou presurizat. Este astfel evident că a existat o verificare a acestei declarații și singura chestiune neconformă a fost lipsa aceste mențiuni pe care a și îndreptat-o prin depunerea unei noi declarații la data 16.08.2017. Dacă declarația respectivă nu era în format corect putea sa i se comunice acest aspect în momentul în care i s-a comunicat că trebuie să mai completeze declarația cu o mențiune. Atâta timp cat a fost pus sa completeze declarația respectivă, este evident că restul mențiunilor din cuprinsul acesteia au fost considerate ca fiind corecte, neexistând o alta neconformitate. Practic se poate susține că intimata și-a însușit această declarație, nu a găsit nicio neregulă în aceasta și pornind de la faptul ca ar fi corectă, i-a solicitat completarea ei. Ulterior completării declarației, dosarul a fost supus verificări eligibilității. Această verificare s-a efectuat conform prevederilor art. 16 lit. b) coroborat cu anexa 4 la ghidul de finanțare. Potrivit prevederilor acestor articole, analiza eligibilității solicitantului și a proiectului se efectuează conform anexei 4 din prezentul ghid, iar aceasta anexă prevede șase criterii stricte în raport de care se stabilește eligibilitatea dosarului. Recurentul arată că a îndeplinit 5 din cele șase criterii. Singurul criteriu despre care se susține ca nu ar fi îndeplinit este al treilea criteriu care face vorbire despre declarații pe propria răspundere a solicitantului din care să rezulte ca imobilul pus la dispoziție pentru realizarea proiectului nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare, ori al vreunei revendicări potrivi unei legi speciale sau dreptului comun, nu face obiectul procedurii de expropriere pentru cauza de utilitate publica. Insă, așa cum a arătat, aceasta constatare nu corespunde realității. Astfel, toate criteriile de eligibilitate sunt îndeplinite, motiv pentru care respingerea dosarului de finanțare s-a făcut în mod nelegal. De asemenea arată și faptul că declarația pe propria răspundere pe care a depus-o la dosarul de finanțare, este modelul din vechiul ordin. In prezentul ordin declarația pe propria răspundere din anexa 3 nu suportă modificări semnificative. Din contra singurele modificări au fost scurtarea declarației, astfel că declarația pe care a depus-o la dosarul de finanțare cuprinde toate punctele din declarația din anexa 3 in vigoare in prezent și mai cuprinde și puncte în plus. Astfel, declarația depusă cuprinde în totalitate declarația din anexa 3 la Ghidul de finanțare și mai are și ceva in plus. Pe cale de consecința, consideră că atâta timp cât declarația respectivă pe care a depus-o la dosarul de finanțare, redă în integralitate și în mod exact declarația din ghidul de finanțare din Anexa 3 cu o serie de informații în plus consideră că în mod netemeinic s-a considerat că declarația respectivă nu este conformă cu cea din anexa 3 din Ghid. Consideră că nu poate fi sancționat pentru faptul ca a oferit mai multe informații decât era necesar, informațiile oferite în plus neprejudiciind în vreun fel programul respectiv.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 30.08.2018, intimata-pârâtă Administrația Fondului pentru Mediu a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.

Procedura de soluționare a recursului Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 21 noiembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursului de față, la data de 11 iunie 2020. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este fondat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente: Examinând criticile formulate de recurent, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. referitoare la modalitatea de interpretare a dispozițiilor incidente în cauză, instanța le apreciază întemeiate, impunându-se casarea hotărârii. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Din actele și lucrările dosarului rezultă că, reclamantul a adresat pârâtei o cerere în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile pentru implementarea proiectului cu titlu "Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - persoane fizice". Prin decizia nr. 2634/DJ/02.11.2017, intimata-pârâtă a respins dosarul, apreciind că declarația pe proprie răspundere nu este conformă cu Ghidul de finanțare, iar contestația împotriva acestei decizii a fost respinsă prin decizia nr. AG.001/29.11.2016, întrucât nu au fost respectate prevederile art. 13 alin. (1) lit. c) din Ghid. Reclamantul A. a chemat în judecată pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, solicitând anularea deciziei de respingere a dosarului nr. x/29.11.2016 având ca obiect finanțarea implementării proiectului cu titlu "Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire - persoane fizice" precum și a deciziei nr. AFM 2634/DJ/02.11.2017. Curtea de apel a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând în esență, că de vreme ce noul act normativ impune și o declarație diferită, relativ la eventuala finanțare în cadrul aceluiași program pentru același imobil, în sesiunile derulate anterior, pe care reclamantul nu a prezentat-o, rezultă neconformitatea declarației depuse la dosarul de finanțare, cu cea impusă de lege, neputând fi cenzurat punctul de vedere expus de către autoritatea pârâtă. Înalta Curte nu împărtășește opinia instanței de fond, apreciind că în cauză se impune admiterea cererii de chemare în judecată, întrucât recurentul-reclamant îndeplinește condițiile pentru a se putea analiza pe fond solicitarea sa de finanțare. Se constată, că în cauză, depunerea și verificarea dosarului de finanțare s-a realizat sub incidența Ordinului nr. 1817/2016, pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari persoane fizice, iar reclamantul a depus declarația anexă 3 de la Ordinul nr. 950/2010 (abrogat), anterior Ghidului nr. 1817/2016. Analizând comparativ prevederile celor două ordine în discuție, Înalta Curte reține că Ordinul nr. 950/2010, abrogat de Ordinul nr. 1817/2016 prevedea că declarația pe propria răspundere, se referă la: "a) imobilul în/pe care se realizează investiția nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică; b) în activitatea desfășurată anterior începerii proiectului nu am încălcat dispozițiile legale privind protecția mediului și nu sponsorizez activități cu efect negativ asupra mediului; c) cheltuielile eligibile pentru care solicit finanțarea prin Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Programul) nu fac obiectul unui alt program de finanțare; d) sunt de acord cu faptul că, în timpul procesului de analiză și selectare a proiectului, poate apărea ca necesară completarea dosarului de finanțare cu noi documente, pe care, la solicitarea comisiei de analiză, mă oblig să le depun în termenul prevăzut în cuprinsul Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire; e) sunt de acord să finanțez partea ce îmi revine din valoarea eligibilă totală aferentă proiectului, precum și toate costurile neeligibile necesare implementării proiectului; f) mă angajez să mențin în funcțiune instalațiile pentru care se acordă finanțare pentru o perioadă de minim un an; g) sunt de acord ca reprezentanții autorității sau ai instituțiilor desemnate de autoritatea centrală pentru protecția mediului sau alte instituții cu atribuții în verificarea și controlul utilizării banului public să verifice folosirea finanțării nerambursabile primite; h) finanțarea nerambursabilă solicitată, în situația aprobării și acordării, va fi utilizată în mod exclusiv pentru scopurile declarate în prezenta cerere de finanțare și în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanțare; i) respect legislația națională și comunitară în domeniul protecției mediului; j) am luat cunoștință de faptul că prezentarea eronată sau falsă a datelor și informațiilor conținute în prezenta cerere de finanțare și în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanțare va duce automat la respingerea acestuia ori la neselectarea proiectului sau, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finanțare în cadrul Programului; k) nu înregistrez obligații restante la bugetul de stat sau la bugetele locale din alte localități decât cea pe raza căreia am domiciliul". În ceea ce privește declarația Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 1817/2016, se constată că aceasta se referă la: "a) imobilul în/pe care se realizează investiția nu face obiectul unui litigiu în curs de soluționare la instanțele judecătorești, vreunei revendicări potrivit unei legi speciale sau dreptului comun, unei proceduri de expropriere pentru cauză de utilitate publică; b) cheltuielile eligibile pentru care solicit finanțarea prin Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire (programul) nu fac obiectul unui alt program de finanțare; c) sunt de acord cu faptul că, în timpul procesului de analiză și selectare a proiectului, poate apărea ca necesară completarea dosarului de finanțare cu noi documente, pe care, la solicitarea comisiei de analiză, mă oblig să le depun în termenul prevăzut în cuprinsul ghidului de finanțare a programului; d) sunt de acord să finanțez partea ce îmi revine din valoarea eligibilă totală aferentă proiectului, precum și toate costurile neeligibile necesare implementării proiectului; e) mă angajez să mențin în funcțiune instalațiile pentru care se acordă finanțare pentru o perioadă de minimum un an; f) sunt de acord ca reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu sau ai instituțiilor desemnate de autoritatea centrală pentru protecția mediului sau alte instituții cu atribuții în verificarea și controlul utilizării banului public să verifice folosirea finanțării nerambursabile primite; g) finanțarea nerambursabilă solicitată, în situația aprobării și acordării, va fi utilizată în mod exclusiv pentru scopurile declarate în cererea de finanțare și în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanțare; h) am luat cunoștință de faptul că prezentarea eronată sau falsă a datelor și informațiilor conținute în cererea de finanțare și în celelalte documente cuprinse în dosarul de finanțare va duce automat la respingerea acestuia ori la neselectarea proiectului sau, ulterior, la returnarea integrală a sumei primite ca finanțare în cadrul programului; i) nu am mai aplicat pentru același imobil și nu am depus o altă cerere de finanțare care să fi fost acceptată în cadrul acestei sesiuni; j) nu a mai primit finanțare în cadrul aceluiași program pentru același imobil în sesiunile derulate anterior". Având care reper aceste dispozițiile legale, în contextul factual anterior redat, Înalta Curte reține că, deși declarația prevăzută de Ordinul nr. 1817/2016 are în vedere faptul că reclamantul trebuia să declare și faptul că nu a mai aplicat pentru același imobil și nu a mai depus o altă cerere de finanțare care să fi fost acceptată în cadrul acestei sesiuni, totuși respingerea cererii pentru această lipsă reprezintă un formalism excesiv. Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere faptul că declarația prevăzută de Ordinul nr. 950/2010 cuprinde toate elementele declarației prevăzute de Ordinul nr. 1817/2016, mai puțin mențiunea referitoare la faptul că nu s-a mai aplicat pentru același imobil și nu a mai fost depusă o altă cerere de finanțare care să fi fost acceptată în cadrul acestei sesiuni, însă această lipsă ar fi putut fi suplinită printr-o solicitare ulterioară din parte pârâtei-intimatei. În aceste împrejurări, nu poate fi confirmată ipoteza instanței de fond, care a apreciat că este legală soluția autorității administrative de respingere a dosarului pentru neconformitatea declarației pe proprie răspundere, prevăzută în Anexa nr. 3 la Ghidul de finanțare. Sub acest aspect, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, jurisprudența CEDO în care s-a reținut că "Deși este adevărat că autorităților naționale le revine, în primul rând, sarcina de a interpreta și de a aplica normele de natură procedurală, un formalism excesiv în aplicarea acestora se poate dovedi contrar art. 6 § 1 din Convenție atunci când acesta se face în detrimentul uneia dintre părți (a se vedea, mutatis mutandis, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, pct. 81, CEDO 2002-VII). Totodată, invocarea din partea intimatei-pârâte a argumentului potrivit căruia declarația pe proprie răspundere a solicitantului nu este conformă ghidului de finanțare este fără substanță și de un formalism excesiv, având în vedere că, în fapt, reclamantul-recurent a urmat procedura administrativă și a depus întreaga documentație necesară autorității în vedere analizării dosarului, simpla nemenționare în declarație a aspectelor menționate suplimentar prin anexa la Ordinul nr. 1817/2016 nefiind de natură a atrage sancțiunea respingerii cererii, câtă vreme această lipsă ar fi putut fi suplinită ulterior. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat, va casa în tot sentința atacată și rejudecând, anulează decizia de respingere a dosarului nr. x/29.11.2016 și obligă intimata pârâtă să analizeze pe fond solicitarea de finanțare. PENTRU ACESTE MOTIVE,