ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2130/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2130/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 28 mai 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 19.10.2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților anularea deciziei nr. 9368 din 29.09.2017 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților, cu consecința admiterii cererii de plată nr. x/19.07.2016, cu cheltuieli de judecată.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 1575 din 30 martie 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de către reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, având ca obiect anulare act administrativ - anularea deciziei nr. 9368/29.09.2017, ca neîntemeiată.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, invocând cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Recurenta a solicitat, în esență, admiterea recursului și casarea hotărârii recurate, cu reținerea cauzei spre rejudecare, iar pe fond admiterea acțiunii formulate și anularea deciziei nr. 9368/29.09.2017, cu consecința admiterii cererii de plată nr. x/19.07.2016 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraților, având în vedere faptul că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.
Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraților a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se dispună respingerea recursului formulat împotriva sentinței pronunțate de instanța de fond și menținerea în tot a sentinței recurate, cu consecința menținerii Deciziei emisă de F.G.A. ca fiind temeinică și legală.
Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.
II. Soluția instanței de recurs
Argumente de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Pentru aceste motive, Înalta Curte se va pronunța cu prioritate asupra excepției de netimbrare a recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul nu este timbrat și îl va anula pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50 % din taxa datorată la suma contestat, dar nu mai puțin de 100 lei…" Dispozițiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 statuează în mod expres că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. potrivit cărora:
"Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și dispozițiile art. 197 din același act normativ care dispun în mod expres că:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii."
Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligația recurentei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
În cauză, se constată că prin rezoluția judecătorului s-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. Prin Adresa emisă la data de 30.05.2018, dar și prin citația emisă pentru termenul de judecată din 28.05.2020, i s-a pus în vedere recurentei obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancțiunea anulării cererii.
Or, în speță, se constată că, până la termenul de judecată din data de 28.05.2020, recurenta- pârâtă A. S.A. nu și-a îndeplinit obligația de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanță, astfel că este incidentă sancțiunea anulării recursului.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) și art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (2) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. S.A. împotriva sentinței civile nr. 1575 din 30 martie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 mai 2020.