ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1339/2021

Ședința publică din data de 26 mai 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 80 din 12 aprilie 2021, pronunțată de Judecătoria Târgu-Neamț a fost admisă excepția necompetenței teritoriale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 666 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora executorul judecătoresc trebuie să solicite instanței de executare încuviințarea executării, înaintând, în copie certificată de el pentru conformitate cu originalul, cererea creditorului, titlul executoriu, încheierea prevăzută la art. 665 alin. (1) din Cod și dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Instanța a mai arătat că, potrivit art. 651 C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel, iar sediul debitorului indicat în titlul executoriu, notificarea cesiunii, precum și toate celelalte înscrisuri aflate la dosar este Baia Mare.

Deși prin cererea de încuviințare a executării silite se indică un alt domiciliu, în măsura în care creditorul nu a făcut dovada modificării domiciliului debitorului anterior demarării executării silite, instanța a apreciat că este necompetentă teritorial și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Baia Mare.

Prin încheierea civilă nr. 3903 din 6 mai 2021, pronunțată de Judecătoria Baia Mare, secția Civilă, a fost admisă excepția necompetentei teritoriale, a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț; s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ. "Instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe", iar conform alin. (1) al aceluiași articol "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor".

Instanța a constatat că, potrivit verificărilor efectuate în D.E.P.A.B.D., debitoarea A., începând cu data de 22 decembrie 2020 are domiciliul legal în Târgu-Neamț, str. x, jud. Neamț și că cererea creditoarei a fost înregistrată la B.E.J. B., la data de 02.04.2021

Prin urmare, instanța a apreciat că, raportat la dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. și având în vedere domiciliul debitorului, instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze cererea de încuviințare a executării silite este Judecătoria Târgu-Neamț.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din noul C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Determinarea competenței de soluționare a cererii având ca obiect încuviințare executare silită se face prin raportare la dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., norme legale prin care se stabilește că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliu sau, după caz, sediul debitorul, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

Cum la data sesizării organului de executare - 02.04.2021 - domiciliul debitoarei era în Târgu-Neamț, str. x, jud. Neamț, competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite aparține Judecătoriei Târgu-Neamț.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Neamț.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2021.