ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2405/2021

Ședința publică din data de 11 noiembrie 2021

Asupra cererii deduse judecății, constată următoarele:

Prin decizia nr. 1107 din 19 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost anulat recursul declarat de intervenienții A., B. și C. împotriva încheierii din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire intervenientele A., B. și C., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 9 august 2021, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 8 noul C. proc. civ.

În motivarea cererii, revizuentele arată că a fost încălcat flagrant art. 6 din CEDO și au fost ignorate actele din dosar.

Susțin că nu a fost respectată Legea Europeană a Drepturilor Omului, nu au fost introduce în cauză instituțiile penale competente să rezolve acest caz, fiind încălcată, în mod fățiș, legea. Mai susțin că au fost ignorate rigorile privind citarea părților litigante, sens în care arată că intervenientele nu au fost citate în proces și au aflat despre dosar de pe portalul instanțelor de judecată.

Prin rezoluție, a fost fixat termen de judecată la 11 noiembrie 2021, în ședință publică.

La acest termen de judecată, instanța a invocat excepția inadmisibilității căii de atac formulate și a reținut cauza în pronunțare asupra acesteia.

Analizând cererea de revizuire din perspectiva îndeplinirii condițiilor de admisibilitate, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", va analiza admisibilitatea prezentei căi de atac prin prisma normelor legale în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, care potrivit programului national de gestiune a activității instanțelor, Ecris, este 21 iunie 2018, anterior modificării acestora prin Legea nr. 310/2018.

De asemenea, Înalta Curte reține că Decizia Curții Constituționale nr. 559 din 26 septembrie 2019 privind excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5)-(7) din C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1008 din 16 decembrie 2019, nu este incidentă în speță pentru argumentele mai sus expuse, decizia curții constituționale vizând normele de procedură, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 310/2018.

Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, cale extraordinară de atac ce permite retractarea unei hotărâri numai pentru cauzele strict și limitativ prevăzute de lege, indiferent de motivul de revizuire pe care se fundamentează cererea, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

În cauză, prin decizia nr. 1107 din 19 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2018, a fost anulat recursul declarat de intervenienții A., B. și C. împotriva încheierii din 15 decembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a revizuirii a fost pronunțată în complet de filtru, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menționat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din același act normativ, precum și respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilității recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reține că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunțate în condițiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac.

În aplicarea dispozițiilor legale mai sus menționate se constată că împotriva deciziei nr. 1107 din 19 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018, nu poate fi exercitată nicio cale de atac. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalității căii de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele A., B. și C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentele A., B. și C. împotriva deciziei nr. 1107 din 19 mai 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2021.