ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1710/2021

Ședința publică din data de 22 septembrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia nr. 502/R/24.06.2021, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a constatat perimat recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 226/R/11.09.2019 a Tribunalului București, secția a IV a civilă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că judecata recursului a fost suspendată la data de 27.02.2020, pentru lipsă nejustificată a părții, iar de la această dată și până la data împlinirii termenului de perimare nu s-a îndeplinit vreun act de procedură care să împiedice perimarea.

Chiar pornind de la premisa că Decretul Președintelui Românei nr. 195 din 16 martie 2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020) și Decretul Președintelui Românei nr. 240 din 14 aprilie 2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României (publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020) au intervenit în interiorul termenului de perimare și au întrerupt termenul de perimare (deci situația cea mai avantajoasă pentru petentă), un nou termen de perimare de un an s-a scurs de la încetarea stării de urgență (15.05.2020) și până la reținerea cauzei spre soluționarea excepției de perimare a recursului (27.05.2021).

Împotriva acestei decizii, în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 1,4,5,8,9 C. proc. civ. a declarat recurs A., arătând că judecata cauzei s-a bazat pe acte false, situație față de care solicită înscrierea în fals și efectuarea unei expertize grafice de specialitate. A mai arătat recurenta că solicită daune cominatorii pentru fiecare parte de câte 100 euro/zi până la intrarea în legalitate. De asemenea, solicită poprirea asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului și câte 100 euro/zi daune cominatorii pentru fiecare membru al completului de judecată pentru refuzul nejustificat de a i se pune la dispoziție dosarul pentru studiu.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 302

1

lit. a) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Recursul se motivează, conform art. 303 C. proc. civ., prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, motivele de recurs fiind evidențiate limitativ de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din același cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2), care se referă la motivele de ordine publică.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Decizia supusă recursului este una de constatare a perimării pentru lăsarea cauzei în nelucrare peste intervalul de timp permis de lege, urmare a suspendării judecății determinată de lipsa nejustificată a părților la termenul de judecată și inexistența unei solicitări de judecată în lipsă.

Motivarea acestei hotărâri justifică constatarea sancțiunii perimării, inclusiv cu luarea în considerare a intervalului de timp situat în interiorul stării de urgență.

Ignorând conținutul acestei motivări, recurenta arată, prin memoriul de recurs, că judecata cauzei s-a bazat pe acte false, situație față de care solicită înscrierea în fals și efectuarea unei expertize grafice de specialitate; că solicită daune cominatorii pentru fiecare parte de câte 100 euro/zi până la intrarea în legalitate; că solicită poprirea asigurătorie pentru recuperarea prejudiciului și câte 100 euro/zi daune cominatorii pentru fiecare membru al completului de judecată pentru refuzul nejustificat de a i se pune la dispoziție dosarul pentru studiu.

Față de cele arătate, se constată că aspectele supuse analizei în calea extraordinară de atac a recursului vizează chestiuni ce nu se raportează la soluția conținută în hotărârea atacată, ceea ce are drept consecință imposibilitatea încadrării criticilor acesteia în vreunul din punctele art. 304 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conținutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte urmează a constata, în conformitate cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., că recursul dedus judecății este lovit de nulitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-petentă A. împotriva deciziei nr. 502/R din 24 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 septembrie 2021.