ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.06.2021

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2021

HOTĂRÂRE
10.06.2021
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1295/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 10 iunie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la 08.09.2020, sub dosar nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiției a formulat contestație la executare împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A., cu sediul în Cluj-Napoca, în dosarul execuțional nr. x/2019 și a tuturor actelor ce i-au fost comunicate, respectiv: somația emisă la data de 07.08.2020, încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare, a raportului de expertiză contabilă întocmit de către expertul contabil B., și a tuturor actelor de executare emise sau care vor fi emise în acest dosar de executare silită, precum și împotriva încheierii de încuviințare a executării silite din 24.04.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, solicitând instanței ca prin sentința pe care o va pronunța, în contradictoriu cu creditorul C., să dispună:

- suspendarea executării silite începute de către BEJ A. în dosarul nr. x/2019 până la soluționarea prezentei contestații;

- pe cale de excepție, să se constate prescris dreptul intimatului - creditor de a obține executarea silită;

- anularea Somației și a tuturor actelor emise de BEJ A. în dosarul execuțional nr. x/2019, precum și a încheierii de încuviințare a executării silite;

- întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, potrivit dispozițiilor art. 723 și urm. C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2662 din 11 decembrie 2020, Judecătoria Alba Iulia a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Alba Iulia a reținut, în esență, că prezenta contestație la executare a fost formulată doar de debitorul Ministerul Justiției, astfel că, în raport cu prevederile art. 651 alin. (1), (71)2 alin. (1) și 714 alin. (1) C. proc. civ., revine judecătoriei în circumscripția căreia se află sediul acestuia competența exclusivă de soluționare a cererii, respectiv Judecătoriei Sectorului 5 București.

Pentru determinarea competenței teritoriale a instanței de executare nu prezintă importanță nici instanța care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite și nici împrejurarea că executarea silită vizează și alți debitori.

Faptul că executarea silită se derulează în cadrul dosarului execuțional nr. x/2019 al BEJ A. împotriva mai multor debitori nu determină aplicarea dispozițiilor art. 112 C. proc. civ., deoarece în cauză nu există mai mulți pârâți, părți fiind doar debitorul Ministerul Justiției și creditorul intimat. Întrucât nu se poate anticipa promovarea de către ceilalți debitori a unei contestații la executare, competența instanței nu poate fi determinată în funcție de sediul oricăruia dintre aceștia. Existența mai multor instanțe de executare deopotrivă competente și, implicit, posibilitatea alegerii uneia dintre acestea ar exista doar în ipoteza în care contestația la executare ar fi promovată de mai mulți debitori, iar sediile acestora ar fi situate în circumscripțiile unor instanțe diferite.

Față de aspectele reținute, Judecătoria Alba Iulia a conchis că prin raportare la normele de competență de ordine publică expuse anterior, norme ce trebuie supuse unei stricte interpretări, se poate concluziona că cererea ce formează obiectul prezentului dosar este de competența exclusivă a Judecătoriei Sectorului 5 București, instanță în circumscripția căreia se afla, la data formulării cererii de executare silită, sediul debitorului contestator.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 5 București a pronunțat sentința civilă nr. 2181 din 15 martie 2021, prin care a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivare, s-a reținut, în esență, că, în speță, executorul judecătoresc a luat în considerare pluralitatea de debitori și a înțeles să învestească Judecătoria Cluj Napoca cu o cerere de încuviințare a executării silite pentru toți debitorii (unul dintre ei având sediul în Cluj-Napoca, județul Cluj, și unul dintre ei având sediul în București, sector 5), având în vedere art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar prin încheierea civilă nr. 3216/CC/03.04.2020 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2020 a fost declinată competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, fiind avute în vedere dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

În consecință, prin încheierea nr. 1318/CC/24.04.2020 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. x/2020, a fost încuviințată executarea silită a debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bistrița Năsăud și Ministerul Justiției, în dosarul execuțional nr. x/2019.

Astfel, sunt incidente dispozițiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care cererea privește mai mulți pârâți, se introduce la instanța competentă pentru oricare dintre aceștia.

De asemenea, sunt aplicabile și dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., conform cărora dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

Având în vedere faptul că intimatul este judecător la Curtea de Apel Cluj, Judecătoria Sectorului 5 București a apreciat că se impune declinarea competenței de soluționare a prezentei cauze în favoarea unei judecătorii aflată în circumscripția unei curți de apel învecinată cu Curtea de Apel Cluj.

Astfel fiind, întrucât executarea silită are o cauză unică, comună pentru toți debitorii, neputând fi divizată între instanțele în raza cărora își au sediul aceștia, iar instanța care a încuviințat executarea silită a titlului creditorilor este Judecătoria Alba Iulia, conform încheierii nr. 1318/CC/24.04.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2020, judecatoria menționată este competentă din punct de vedere teritorial să solutioneze prezenta cauză, având ca obiect contestație la executare, instanță care a și reținut calitatea sa de instanță de executare în momentul pronunțării încheierii de încuviințare a executării silite.

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 5 București și Judecătoria Alba Iulia și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, prezentul conflict negativ de competență fiind generat de constatările diferite ale celor două judecătorii cu privire la dispozițiile în temeiul cărora se stabilește instanța competentă teritorial a judeca pricina.

Obiectul cauzei de față îl reprezintă contestația formulată de debitorul Ministerul Justiției împotriva executării silite începută de Biroul Executorului Judecătoresc A., în dosarul execuțional nr. x/2019, prin care a solicitat admiterea excepției prescripției dreptului de a obține executarea silită, anularea somației și a tuturor actelor emise de BEJ A., întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare, potrivit dispozițiilor art. 723 și următoarele din C. proc. civ., și suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

Sub aspectul determinării competenței teritoriale în funcție de obiectul cererii deduse judecății, sunt aplicabile dispozițiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 651 alin. (1) și (3) din același cod.

Potrivit dispozițiilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare.

Art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ. prevede că "instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel".

Din aceste prevederi legale rezultă că, în cazul contestației la executare, competența teritorială este una exclusivă, astfel încât în cazul încălcării acesteia, sunt aplicabile dispozițiile procedurale care reglementează necompetența de ordine publică, potrivit 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ.

Prin raportare la normele legale enunțate, Înalta Curte reține că instanțele deopotrivă competente să soluționeze contestația la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Justiției, Tribunalului Bistrița Năsăud și Curtea de Apel Cluj.

Însă, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 C. proc. civ., creditorul, cu ocazia sesizării organului de executare, având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită, rezultă că intimatul-creditor are calitatea de judecător la Curtea de Apel Cluj, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Împrejurarea că Judecătoria Cluj a declinat, în baza art. 127 C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia care a pronunțat încheierea nu este de natură să atragă, în mod automat, competența acestei instanțe în soluționarea contestației la executare.

Aceasta întrucât, în cazul pluralității de debitori, în vederea stabilirii instanței de executare urmează a se da prevalență dispozițiilor speciale în materie, respectiv art. 651 alin. (1) C. proc. civ., și doar în măsura în care niciuna din judecătoriile de la sediul debitorilor nu poate soluționa cauza din pricina interdicțiilor instituite de art. 127 C. proc. civ., devine aplicabilă norma de alegere a altei instanțe.

Art. 651 C. proc. civ. impune ca verificarea competenței să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de această normă astfel că pronunțarea încheierii prin care s-a încuviințat executarea silită nu poate atrage, în situația de față, competența aceleiași instanțe pentru soluționarea contestației la executare.

De altfel, potrivit art. 666 alin. (6) C. proc. civ., încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite poate fi supusă controlului instanței de executare pe calea unei contestații la executare, deci inclusiv prin prisma stabilirii instanței de executare competente.

Cum normele de competență ce vizează soluționarea contestației la executare sunt de ordine publică, Înalta Curte constată că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este Judecătoria Sectorului 5 București, aceasta fiind instanța de executare în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului Ministerul Justiției.

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-08
0,99
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1238/2021
Ședința publică din data de 08 iunie 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10 septembrie 2020, contestatorul Ministerul Justiției a fo
ÎCCJ 2021-06-10
0,99
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1301/2021
Ședința publică din data de 10 iunie 2021 asupra conflictului de față constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la 08.09.2020, sub d
ÎCCJ 2021-10-05
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1934/2021
Ședința publică din data de 05 octombrie 2021 I. Circumstanțele cauzei: 1. Obiectul cauzei: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10.09.2020, contestatorul Ministerul Justiției a formul
ÎCCJ 2021-05-25
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1168/2021
Ședința publică din data de 25 mai 2021 Asupra conflictului negativ de competență; I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 10 se
ÎCCJ 2021-09-30
0,98
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1910/2021
cuviințată executarea silită în dosarul execuțional nr. x/2019 împotriva debitorilor Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj și Ministerul Justiției. Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
Sursă