ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6396/2020

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K. și L., în calitate de grefieri, și personal auxiliar și conex au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 11 din 27.04.2017 a Curții de Apel Suceava și a deciziei nr. 123 din 23 mai 2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava (precum și anexelor atașate la aceasta), în ceea ce privește valoare de referință sectorială de 405 RON, precum și data de la care se aplică valoarea de referință sectorială majorată în ceea ce privește cuantumul acesteia; emiterea unor noi decizii de încadrare pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul Judecătoriei Săveni, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, începând cu data de 9 aprilie 2015; obligarea pârâtului Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, la emiterea unor grile unice de salarizare pentru personalul auxiliar de specialitate și conex, la nivelul cel mai mare aflat în plată pentru fiecare funcție din familia ocupațională Justiție, cu luarea în considerare a grilelor de salarizare stabilite în baza acelorași acte normative, pentru personalul auxiliar și conex din cadrul Parchetelor și din cadrul Curților de Apel care au admis contestațiile și au dispus recalcularea salariilor potrivit grilelor de la Parchete, conform deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016 și a deciziei nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept; obligarea pârâților la repararea prejudiciului creat prin neaplicarea Legii nr. 71/2015, respectiv restituirea pentru fiecare lună, până la recunoașterea efectivă a dreptului, a diferenței dintre venitul pe care l-ar fi obținut potrivit Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 și venitul efectiv plătit, sumă care să fie actualizată cu indicele de inflație și la care solicităm a se aplica dobânda legală penalizatoare, calculată de la data exigibilității fiecărei obligații lunare de plată și până la data plății efective.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 5108 din 20 decembrie 2017, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Justiției, a respins cererea formulată de reclamanți, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, pentru lipsa calității procesuale pasive, a admis în parte cererea de chemare în judecată, a anulat în parte hotărârea nr. 11/27.04.2017 a Colegiului de Conducere al Curții de Apel Suceava și decizia nr. 123/23.05.2017 a Președintelui Curții de Apel Suceava, în ceea ce privește data de la care reclamanții beneficiază de un salariu de bază brut lunar stabilit prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, majorată cu 10% potrivit Legii nr. 293/2015, a obligat pârâta Curtea de Apel Suceava să emită în favoarea reclamanților decizie de stabilire a drepturilor salariale, prin raportare la o valoare de referință sectorială de 405 RON, începând cu data de 09.04.2015 și de 405 RON majorată cu 10%, începând cu 01.12.2015, a obligat pârâtul Tribunalul Botoșani la plata diferențelor rezultate în urma emiterii noii decizii, începând cu 9.04.2015 până la data de 1.10.2016, actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală, calculată de la data scadenței fiecărei obligații lunare de plată până la data plății efective.

Împotriva sentinței nr. 5108 din 20 decembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâții Curtea de Apel Suceava și Tribunalul Botoșani au declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că excepția lipsei de interes este întemeiată, motiv pentru care va admite excepția și, pe cale de consecință, va respinge recursul ca rămas fără interes.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere următoarele considerente.

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din Noul C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiție de exercitare a oricărei cereri, inclusiv a unei cereri de recurs.

Conform art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Practica judiciară a statuat că interesul reprezintă o condiție generală de exercitare a dreptului la acțiune, ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să subziste nu doar cu prilejul promovării acțiunii, ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze.

Condiția interesului se verifică nu numai la introducerea cererii, ci ea trebuie îndeplinită pe toată durata procesului civil, inclusiv în exercitarea căilor de atac.

În măsura în care promovarea unei căi de atac nu prezintă un folos practic pentru cel care a recurs la ea, acea formă procedurală este lipsită de interes.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că la data de 14 iunie 2018 Președintele Curții de Apel Suceava a emis Decizia nr. 143, prin care s-a decis că personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor aflate în raza teritorială a Curții de Apel Suceava beneficiază de salarii brute stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 421,36 RON pentru perioada 09.04.2015-30.11.2015, respectiv 463,5 pentru perioada 01.12.2015-31.12.2017.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că recurenții nu mai justifică un folos practic, legitim, și actual în obținerea unei soluții de admitere a recursului.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes, invocată din oficiu.

Respinge recursurile declarate de recurenții - pârâți Tribunalul Botoșani și Curtea de Apel Suceava împotriva sentinței civile nr. 5108 din 20 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2020.